INFOGRAFII De ce este retrogradarea Franţei un risc pentru întreaga economie europeană

Decizia agenţiei de evaluare financiară de a revizui în scădere cu o treaptă ratingul de ţară acordat Franţei marchează un punct de cotitură în criza datoriilor de stat din care Uniunea Europeană nu reuşeşte să iasă.

Retrogradarea Franţei reprezintă o mişcare fără precedent din partea agenţiilor de evaluare financiară şi vine după mai bine de un an de avertismente. Practic, decizia analiştilor de la Moody`s de a revizui în scădere cu o treaptă, de la ”Aaa” la ”Aa1”, ratingul statului francez a destrămat ”cercul de forţă” al zonei euro, format din cele şase state considerate cele mai puternice – Germania, Finlanda, Olanda, Austria, Luxemburg şi, până ieri, Franţa. 

”Retrogradarea este extrem de semnificativă, luând în calcul faptul că au existat multe discuţii despre o posibilă retrogradare a SUA. Prima imagine care ne vine în minte este un şir de piese de domino, încă în picioare. Acum, una se înclină”, a explicat Ben Lichtenstein, preşedintele unei companii de brokeraj pentru CNBC. Potrivit acestuia, lumina reflectoarelor se va reorienta în scurt timp către Germania, cea mai puternică şi cea mai mare economie a Uniunii Europene. 

Pierderea ratingului ”Aaa” se va reflecta în primul rând în dobânzile pe care le va plăti statul francez pentru a se împrumuta. Cu un nivel ridicat al datoriei publice – peste 88% din PIB – retrogradarea îi va costa pe fracezi încă 12,8 miliarde de euro  pe an, spun specialiştii. 

Decizia celor de la Moody`s pare surprinzătoare în contextul în care economia franceză a înregistrat o creştere de0,2% în cel de-al treilea trimestru al acestui an. Evoluţia s-a datorat consumului intern mai puternic şi accelerării exporturilor, însă analiştii consideră că există în continuare riscuri majore. Cele citate de agenţia de evaluare financiară sunt creşterea ratei şomajului şi o potenţială contracţie a consumului, determinată de majorările de taxe şi impozite. 

Retrogradarea Franţei pune sub semnul întrebării rezistenţa ”inimii” zonei euro şi readuce în discuţie problema datoriilor de stat, spun analiştii. 

”Ceea ce a pornit ca o problemă a periferiei – ceea ce se întâmpla în Grecia, Portugalia, Spania şi Italia – se mută către statele din mijlocul zonei euro. Franţa a fost una dintre aceste state, care se afla pe o poziţie mai puternică”, spune Paul Bloxham, economist-şef în cadrul grupului bancar HSBC. Potrivit acestuia, în perioada următoare vom asista la revizuirea ratingurilor celorlalte state din mijlocul zonei euro.