INFOGRAFIE Salariul minim creşte fără nicio legătură cu productivitatea

Creşterea semnificativă a salariului minim brut din ultima perioadă şi planurile pe care le are Guvernul privind noi majorări îi îngrijorează pe economişti, care susţin că aceste măriri nu au fundamentare în productivitate.

Salariul minim a crescut de trei ori în ultimii doi ani, ajungând la o valoare de 1.450 de lei în prezent, iar Guvernul pregăteşte noi majorări. Economiştii sunt însă de părere că aceste măriri, făcute forţat, doar din pix, creează dificultăţi şi riscuri pentru economie în general.

În anul 2015, salariul minim a depăşit pragul de 1000 de lei, crescând, începând cu 1 iulie, de la 975 la 1.050 lei. Aceasta a reprezentat o mărire de numai 7,6%, însă anul următor, în 2016, salariul a fost mărit din nou, de la 1 mai, cu 19%, până la 1.250 lei.

O nouă creştere a fost înregistrată şi în acest an, când Guvernul a mărit salariul minim la 1.450 lei, începând cu 1 februarie, iar creşterile nu se opresc aici.

Creştere decuplată de productivitate        

Creşterile salariale recente, mai ales ale venitului minim, decuplate de câştigurile de productivitate, au adus riscuri pentru competitivitatea României, sunt de părere economiştii ING Bank.

Potrivit Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în primul trimestru al anului 2016, salariul minim a fost cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii a fost cu doar 26% mai mare. De asemenea, în perioada 2010 - 2015 productivitatea muncii a crescut cu numai 23%.

Economistul Aurelian Dochia confirmă, pentru „Adevărul”, această realitate: „Nu este o legătură între creşterea salariului minim şi productivitate. Nici nu s-a gândit cineva din sectorul guvernamental să facă o legătură între cele două. Creşterile sunt decise în primul rând din motive politice şi în perioadele electorale. Nu au fundamentare în productivitate”.  Potrivit lui, salariul minim a crescut foarte repede şi creează dificultăţi şi riscuri pentru economie în general, creează dificultăţi pentru firmele din sectorul privat, care nu fac faţă unor asemenea creşteri.

Şi patronatele au avertizat că măsura ar putea genera şomaj şi falimente mai ales în judeţele sărace şi în sectoarele cu forţă de muncă puţin calificată, în care salariile sunt mici.

Diferenţiere între public şi privat

O altă măsură pe care a propus-o ministrul Muncii a fost implementarea a două salarii minime, de la 1 ianuarie 2018, respectiv 1.750 lei (creştere de 20,6%) pentru sistemul bugetar şi 1.550 lei (creştere de 6,8%) pentru sistemul privat.

O asemenea măsură, argumentează economiştii, reprezintă o discriminare. „Apare o discriminare neconstituţională, nejustificată, te duce gândul că toate astea au o mare doză de interes electoral”, a declarat profesorul de economie Mircea Coşea, pentru „Adevărul”. Şi economistul Dragoş Cabat susţine acest punct de vedere. El ne-a spus: „Să faci o diferenţiere că omul lucrează la stat sau la privat cred că e neconstituţional. Mie mi se pare o discriminare şi o propunere aberantă spre halucinantă”.

Prin acordarea unui salariu minim mai mare în sistemul bugetar, munca în domeniul privat nu mai este atractivă, atât timp cât în domeniul public se va câştiga un salariu mai mare, fără a exista criterii de performanţă şi fără a fi legat de productivitatea muncii, susţine şi CNIPMMR.

Codaşi în UE

În Uniunea Europeană, 22 din 28 de state membre au un salariu minim pe economie. Singurele state în care acesta nu există sunt Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

România se situa în ianuarie la coada clasamentului, pe penultimul loc, cu 275 de euro. Spre comparaţie, în Luxemburg, salariul minim este de 1.999 euro. Cu toate acestea, dacă ne raportăm la preţurile din ţara noastră, situaţia se îmbunătăţeşte sensibil, potrivit lui Dochia.

Cu toate acestea, Eurostat subliniază că salariul minim din România era dublu în ianuarie 2017 faţă de anul 2008, înregistrând una dintre cele mai mari creşteri din UE, de 99%.