INFOGRAFIE După crahul Oltchim, vâlcenii au ajuns în topul restanţierilor

Valoarea restanţelor la creditele contractate de populaţie şi firme a crescut cu aproape 30% în ultimul an şi a depăşit 7,3 miliarde de euro. Intrarea în insolvenţă a combinatului Oltchim a propulsat judeţul Vâlcea pe prima poziţie în rândul restanţierilor.

Restanţele acumulate la creditele bancare contractate de populaţie şi firme  au crescut cu 29,2% în intervalul iunie 2012 – iunie 2013 şi au depăşit pragul de 7,3 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. În timp ce creditarea bate încă pasul pe loc, sumele restante cresc semnificativ ca efect al crizei economice în care România se află. Astfel, ponderea restanţelor în totalul portofoliului de credite a urcat de la 11% în iunie 2012 la 14,4% în aceeaşi lună din 2013.

Cele mai multe restanţe, peste 60% din total, se înregistrează la împrumuturile în valută – euro, dolari, franci elveţieni, întrucât cei care au luat credite de la bănci au fost afectaţi direct de deprecierea leului.

BCR şi BT, marii creditori ai Oltchim 

În ceea ce priveşte structura în profil teritorial, cei mai mari restanţieri, în funcţie de ponderea pe care sumele restante o ocupă în totalul creditelor contractate, sunt locuitorii şi firmele din judeţele Vâlcea, Sălaj şi Suceava. 

În Vâlcea, restanţele s-au triplat în ultimul an, ajungând la echivalentul a 192 de milioane de euro. Aceastea reprezintă aproape o treime din totalul împrumuturilor contractate. 

Este de menţionat faptul că BCR şi Banca Transilvania (BT) sunt printre cei mai mari creditori ai combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea, care a intrat în insolvenţă la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an. Potrivit tabelului preliminar al creditorilor Oltchim, publicat la începutul lunii aprilie, cele două bănci au de recuperat de la combinat 116 milioane de euro. La datoriile pe care combinatul le are către cele două bănci, se adaugă multele restanţe, chiar dacă mici, ale angajaţilor disponibilizaţi sau ale celor care nu şi-au mai luat salariul de câteva luni. 

„Există o legătură clară între ce se întâmplă la companiile mari din fiecare judeţ şi nivelul restanţelor. Este vorba despre datoriile acelor companii, dar şi despre restanţele pe care le-au acumulat angajaţii disponibilizaţi“, a explicat analistul financiar Dragoş Cabat. 

În judeţul Sălaj, restanţele la creditele contractate de populaţie şi firme au crescut cu peste 47% în intervalul iunie 2012 – iunie 2013, până la echivalentul a 94,4 milioane de euro. Astfel, aceste restanţe reprezintă aproape 26% din totalul împrumuturilor contractate. În Suceava, altădată judeţul campion la restanţe, sumele cu întârzieri la plată au urcat cu 15%, până la 147 milioane de euro, ponderea în total credite situându-se la 20,6%.

Gorjenii, responsabili cu ratele 

La polul opus în topul restanţierilor se află judeţele Gorj, Dâmboviţa şi Teleorman. În Gorj se înregistrează restanţe pentru doar 6% din totalul împrumuturilor contractate. Totuşi, şi aici sumele restante au crescut în intervalul menţionat cu 20%, până la echivalentul a 29,5 milioane de euro. În Dâmboviţa, restanţele au crescut cu 38%, ajungând la 36 milioane de euro, iar în Teleorman cu 41%, până la 23,4 milioane de euro. 

Bucureşti şi Ilfov reprezintă o situaţie aparte, concentrând aproximativ 40% din totalul creditelor contractate de populaţie şi firme. Implicit, aici se înregistrează şi cea mai mare valoare a restanţelor. Ponderea lor în total nu este însă foarte mare, ci apropiată de media naţională. 

Aşadar, restanţele la creditele contractate de populaţia şi firmele din Bucureşti şi Ilfov au crescut cu 28,6% în perioada iunie 2012 – iunie 2013 şi au ajuns la 2,79 miliarde de euro, reprezentând 13,56% din totalul finanţărilor.

Creşterea restanţelor se va tempera      

Analistul financiar Dragoş Cabat este de părere că avansul înregistrat de restanţele persoanelor fizice s-a stabilizat în prima jumătate a anului, urmând ca acest trend să se continue până la sfârşitul anului şi apoi nivelul lor să scadă în 2014. 

În ceea ce priveşte restanţele cumulate de agenţii economici, Cabat crede că băncile „au mascat“ până acum întârzierile la plată, au restructurat creditele, dar acum au început să le includă în bilanţuri. Astfel, el se aşteaptă şi în perioada următoare la o creştere a sumelor restante la creditele contractate de persoanele juridice. 

735.000 de români au restanţe 

Peste 735.000 de români înregistrau la finele lunii mai restanţele la împrumuturile contractate de la bănci şi de la instituţiile financiare nebancare, potrivit ultimelor date publicate de Banca Naţională a României. Numărul acestora este cu aproape 10.000 mai mare faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut, dar cu peste 20.000 faţă de cel din aprilie. 

Numărul creditelor cu restanţe depăşea la sfârşitul lui mai un milion, de unde reiese că sunt români care au rate neplătite la scadenţă la două sau mai multe credite. 

Restanţele populaţiei se situau la 2,3 miliarde de euro, cu aproape 500 de milioane de euro peste nivelul înregistrat în mai 2012. Cea mai mare valoare a sumelor restante se înregistrează la creditele în euro, întrucât mulţi români au fost loviţi direct de deprecierea leului.