INFOGRAFIE Comarnic-Braşov, misiune imposibilă: statul român ar trebui să le deconteze constructorilor trei milioane de euro lunar, timp de 29 de ani

Statul român trebuie să garanteze că va plăti în fiecare lună, timp de 29 de ani, câte trei milioane de euro consorţiului care va construi autostrada, în cazul în care estimările de trafic nu se realizează, iar această finanţare este încă incertă

Condiţiile de garantare a finanţării impuse pentru construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov sunt atât de dure, încât specialiştii se îndoiesc că statul român va fi capabil să-şi asume un asemenea angajament pe un termen atât de lung – 29 de ani.

Pe scurt, constructorii desemnaţi în toamna anului trecut, reuniţi în consorţiul Vinci-Strabag-Aktor, trebuie să obţină finanţarea de1,5-1,8 miliarde de euro, urmând ca statul să le dea banii înapoi în tranşe lunare, banii provenind în principal din taxa de utilizare plătită de şoferi.

Astfel că statul apare ca principal garant al acestei finanţări, iar condiţiile de garantare sunt cel puţin la fel de drastice precum cele de rambursare.

Se va muta jumătate din DN1 pe autostradă?

Pentru ca autostrada să genereze venituri din exploatare, ar trebui ca şoferii să plătească o taxă pe care statul român a anunţat-o ca fiind de 7 lei/maşină (echivalentul actual a 1,55 euro). Iar pentru ca aceste venituri să fie suficiente ca să acopere necesarul de garantare, autostrada ar trebui frecventată de cel puţin 2.400 de maşini pe oră, 24 din 24, sau aproape 60.000 de maşini pe zi.

Este adevărat că, potrivit ultimelor estimări, pe DN1 circulă acum 4.400 de maşini pe oră, dar asta se întâmplă doar în zilele aglomerate, cum ar fi vinerea şi duminica, în condiţiile în care şoferii nu plătesc nicio taxă de acces.

Ei bine, indiferent dacă aceste valori de trafic se vor realiza sau nu pe Comarnic-Braşov, respectiv dacă va încasa taxele estimate sau nu, statul român trebuie să prezinte încă de pe-acum garanţia că va plăti concesionarilor 52.000 de euro pe kilometru în fiecare lună, după cum au anunţat oficialii de la Palatul Victoria.

Or, este evident că pentru a se încasa asemenea sume ar trebui ca jumătate din actualul trafic (gratuit) de pe DN1 să se mute pe viitoarea autostradă, iar şoferii să-şi plătească taxa.

Tocmai acest risc, de nerealizare a valorilor de trafic, trebuie acoperit integral de la bugetul de stat, astfel încât plăţile să se facă lună de lună, timp de 29 de ani – cât va dura concesiunea autostrăzii. Poate să prezinte statul român o asemenea garanţie?

„Acestea sunt plăţi de disponibilitate, pe care statul trebuie să le poată suporta în cazurile de nerealizare a traficului, acţionează ca o garanţie pe care trebuie s-o prezinte partenerului privat, ca acesta, la rândul său, să obţină finanţarea. Cu astfel de plăţi, riscăm să depăşim plafonul de deficit bugetar (n.n. - 3% din PIB) stabilit prin Tratatul de la Maastricht, iar finanţatorii internaţionali acceptă cu greu astfel de riscuri“, a explicat, pentru „Adevărul“, avocatul Dan Vişoiu.

Aflat la Mediaş zilele trecute, ministrul Transporturilor, Dan Şova, a recunoscut că finanţarea pentru Comarnic-Braşov este incertă, dar a ţinut să precizeze că partea română, respectiv CNADNR şi statul, şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale.