Inflaţia, războiul şi pandemia au schimbat comportamentul românilor. Care este categoria de populaţie cea mai predispusă la emigrare

După noi valuri de scumpiri şi izbucnirea războiului din Ucraina, percepţiile, dar şi comportamentele românilor s-au schimbat semnificativ, potrivit unui studiu realizat de  AHA Moments împreună cu Rethink Romania.

Astfel, principala preocupare a românilor în această perioadă este legată de inflaţie, deoarece aceştia se îngrijorează cel mai mult de cheltuielile lor zilnice. Ei adoptă un comportament precaut pentru a trece peste această perioadă, alegând să consume mai puţin, căutând promoţii sau preferând mărci mai ieftine – de la bunuri până la carburant sau utilităţi.

Totodată, românii consideră că în ultimele 8 luni calitatea vieţii lor a scăzut, cei mai afectaţi fiind cei de peste 55 de ani, precum şi cei cu venituri medii sau scăzute.

Preocupările legate de inflaţie se manifestă totuşi într-o măsură mai mică în cazul populaţiei cu venituri ridicate, publicul Pareto (top 20% dintre români din punct de vedere al veniturilor, cei care generează 43% dintre veniturile anuale). Acest fapt are 2 explicaţii: prima e legată de faptul că veniturile mai mari îi fac pe aceştia mai puţin afectaţi de creşterile de preţuri. A doua explicaţie e legată de profilul acestor persoane, care sunt perseverente, ambiţioase, optimiste, văzând problemele ca fiind provocări care cer soluţii, fiind deci orientaţi către rezolvarea situaţiilor apărute în viaţa lor. 

Pe lista grijilor apare şi războiul, dar aceasta se află în plan secundar în acest moment, deoarece oamenii s-au familiarizat între timp cu ideea şi nu o consideră a fi o ameninţare directă la adresa României. De asemenea, a scăzut şi îngrijorarea faţă de COVID-19, cel mai probabil datorită expunerii mai mici în media, a încetării restricţiilor, dar şi pentru că oamenii s-au obişnuit cu viaţa post-pandemie şi cu efectele aduse de acest val. 

România, o ţară tot mai puţin atractivă pentru locuitorii săi

Evenimentele din ultimele luni au avut un mare impact asupra atitudinii românilor faţă de ţara lor – aceştia nu ar recomanda-o altora ca ţară în care să locuieşti, în timp ce şi pentru ei înşişi sunt mai puţin siguri că ar trebui să rămână aici. La un scor NPS de -32, am putea spune cert că, dacă România ar fi un furnizor de servicii, atunci experienţa utilizatorilor ar fi descrisă drept una nesatisfăcătoare. 

Comparativ cu finalul lui 2021, în doar câteva luni, populaţia pare mai pesimistă şi şi-a pierdut într-o oarecare măsură încrederea când vine vorba de potenţialul României. Evenimentele recente (în special inflaţia, războiul, repercusiunile COVID-19) au afectat aşadar starea de spirit a românilor. În consecinţă, procentul celor care sunt siguri că nu vor emigra în perioada următoare a scăzut de la 54% în septembrie 2021 la 47% în aprilie 2022. Cu cât publicul este mai tânăr, cu atât predispoziţia la emigrare este mai mare. Maximul este atins de categoria 18-24 de ani: în 2022, 14% dintre aceştia spun că vor să emigreze probabil/cu siguranţă.

„Din septembrie 2021 şi până în aprilie 2022, lucrurile s-au schimbat destul de mult. Şi asta nu ne surprinde, ştiind cât de învolburat a fost startul acestui an. Principalele griji ale românilor sunt legate de inflaţie, iar aceştia au în plan chibzuinţa ca soluţie – reduc consumul, caută promoţii sau brand-uri mai ieftine. Spre deosebire de război, care nu afectează direct România sau pandemia, care e percepută ca fiind practic încheiată, inflaţia este o realitate imediată, pe care românii o resimt zi de zi în preţurile la bunuri de consum, combustibil sau energie”, a declarat Mihai Bârsan, membru Rethink Romania.

“Acest nou episod al studiului realizat de AHA Moments şi Rethink România ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru toţi cei cărora le pasă de viitorul acestei ţări. Percepţia asupra României s-a schimbat dramatic, a ajuns în doar 8 luni o ţară care nu mai este atractivă pentru locuitorii săi. De asemenea, ideea emigrării e luată mai mult în calcul decât în septembrie anul trecut, iar cei care voiau să rămână în România nu mai sunt atât de siguri acum de asta.

Însă cel mai îngrijorător este că primii care vor să plece sunt tinerii între 18 şi 24 de ani. De aceea, misiunea Rethink Romania este cu atât mai urgentă: ţara noastră are nevoie de un proiect clar, pe următorii 30 de ani, care să implice activ toată energia şi forţa creatoare a acestei ţări, de la mediul de afaceri, la societate civilă, experţi, mediul academic şi cel politic”, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedinte Rethink Romania.

Ce este populaţia Pareto

Pornind de la principiul enunţat de economistul italian Vilfredo Pareto numit „regula 80/20” sau “legea celor puţini, dar critici”, publicul Pareto reprezintă top 20% dintre români din punct de vedere al veniturilor, care reprezintă 1,9 milioane de români. Populaţia Pareto este un motor al schimbării în societatea românească, care generează 43% dintre veniturile anuale şi contribuie cu 80% dintre investiţii.

Din punct de vedere al motivaţiilor, ceea ce îi face diferiţi faţă de publicul comercial extins este responsabilitatea: aceştia simt că trebuie să genereze schimbare în societate, sunt conştienţi de impactul pe care îl pot avea asupra celor din jur şi sunt orientaţi către performanţă ridicată.