Inflația bate în retragere, însă perioada cu prețuri mici e încă departe

Inflația bate în retragere în unele regiuni, însă rămâne ”încăpățânată” în altele, forțând băncile centrale să continue procesul de majorare a dobânzilor.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, Europa începe să ofere semnele unei stagflații, în condițiile în care nici economiile nu dau semne de redresare puternică.

În Marea Britanie, în luna mai, inflația a ajuns la 8,7%, cu 0,3 puncte peste așteptări, în timp ce inflația de bază (care exclude prețul alimentelor și al energiei) a ajuns la 7,1%, vârful din 1992 încoace. ”Biletele de avion, prețul serviciilor recreaționale și al mașinilor second-hand au contribuit la acest avans. Dacă inflația totală a coborât, ajutată de energia mai ieftină, trendul pentru inflația de bază e încă vizibil ascendent”, explică Claudiu Cazacu.

Banca Angliei a răspuns prin majorarea dobânzii de referință cu 0,5 puncte, la 5%, acesta fiind vârful ultimilor 15 ani. Dar în lupta pentru temperarea prețurilor sunt și victime: potrivit NIESR (Institutul Național pentru Cercetare Economică și Socială), 1,2 milioane de gospodării ar putea rămâne fără economii până la finalul anului, riscând insolvența din cauza ratelor ipotecare prea mari.

Pe de altă parte, profilul inflației cunoaște dinamici diferite, în funcție de regiune, iar aceasta se vede în tendința dobânzilor. ”În ultimele săptămâni am avut o divergență vizibilă între direcțiile monetare: Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat dobânda de referință a zonei euro, iar Fed a ținut-o neschimbată în SUA, semnalând cel puțin încă o creștere în luna iulie. Banca Japoniei a păstrat și ea nivelul dobânzii-cheie, în ciuda inflației peste țintă, în timp ce China a redus-o”, arată Claudiu Cazacu.

În China, unde revenirea economiei nu atinge viteza dorită, banca centrală a diminuat dobânda la facilitatea de împrumut pe termen mediu (MLF) cu 0,1 puncte, la 2,65%. Inflația permite astfel de reacții, după ce a coborât la doar 0,1% în aprilie și a urcat la doar 0,2% în mai.

În Japonia, inflația a ajuns la 3,2%, un vârf al ultimilor 42 de ani, cu prețuri mai mari cu 9,2% la alimente, compensând scăderea de 8,2% a energiei. Totuși, traderii au redus recent așteptările pentru o mișcare ascendentă pe dobânzi, ceea ce a sporit presiunea de depreciere a yenului japonez.

Reducerea dobânzilor se lasă așteptată

În Europa e posibilă o creștere a dobânzii la facilitatea de depozit la 4%, de la 3,5% în prezent, până la finele anului. BCE a transmis că preferă să riște făcând prea mult decât prea puțin în combaterea inflației. Totuși, presiunea pe prețuri încetinește, inflația ajungând la 6,1% în mai, de la 7% luna anterioară, iar în varianta de bază a coborât la 5,3%, de la 5,6% luna precedentă. Indicele PMI compozit a coborât la 50,3 puncte, semnalizând stagnare economică, iar banca centrală va fi nevoită să răspundă în cazul în care semnele încetinirii se înmulțesc.

În România, BNR a păstrat la 7% nivelul dobânzii de referință și se așteaptă să ”rămână pe poziții” pentru o perioadă. Inflația este într-un proces de temperare graduală, urmând să ajungă la o singură cifră în trimestrul al treilea și la puțin peste 7% spre finalul anului.

”Tot atunci, sau la începutul anului viitor, ar fi posibilă și o diminuare a dobânzii de referință. Pe de altă parte, cum politica monetară operează cu întârziere, o încetinire a economiei reale este de așteptat. Sectoare precum cel de IT au resimțit episoade de restructurări, ceea ce se poate vedea în consum și dinamismul economiei”, punctează consultantul XTB România.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, utilizarea fondurilor europene disponibile prin programele anterioare sau prin PNRR poate atenua impactul unei încetiniri. Aceasta se simte în industrie, atât din surse interne, cât și din direcția relațiilor comerciale externe. Față de anul anterior, cifra de afaceri a coborât în aprilie cu 3%, în timp ce comenzile noi nu transmit semnale încurajatoare.

În Turcia, după alegeri, banca centrală a primit undă verde pentru o ”normalizare” a abordării monetare, iar dobânda de referință a crescut cu 6,5 puncte, la 15%. Deși ar putea părea o mișcare amplă, în realitate piețele așteptau un nivel și mai ridicat, având în vedere inflația de aproape 40% și nevoia de a reconstrui încrederea că avansul prețurilor poate fi stăvilit.

Banca Morgan Stanley ar fi văzut o dobândă crescută la 20%, Goldman Sachs, dublul acestui nivel. Pentru lira turcească, dezamăgirea s-a transpus într-o depreciere de 8,6% față de dolarul american într-o perioadă de patru zile. De la începutul anului, lira a pierdut 36,7%în fața dolarului american. Scăderea valorii monedei scumpește importurile, dar banca centrală a Turciei va continua să crească dobânzile în mod treptat. Însă atingerea prognozei de 22,3% pentru inflație anul acesta ar putea necesita un ritm mai susținut al creșterii costului creditării.