Analiză Inflația a erodat salariile: cât au pierdut românii în ultimii doi ani

În ultimii ani, România a trecut printr-o perioadă în care veniturile au crescut vizibil pe hârtie, dar costul vieții a avansat într-un ritm la fel de rapid sau chiar mai rapid. Rezultatul este o diferență tot mai mare între salariile nominale și puterea reală de cumpărare, resimțită direct în bugetele gospodăriilor.

Chiar dacă cifrele oficiale indică majorări de salarii și pensii, o parte importantă din aceste creșteri a fost erodată de inflație, iar nivelul de trai nu a evoluat proporțional.

Potrivit informațiilor oficiale analizate de „Adevărul”, România a înregistrat în 2024 o inflație anuală de aproximativ 5,1%, iar în 2025 aceasta a rămas la un nivel ridicat, de circa 9,7%. Cumulate, aceste evoluții înseamnă o creștere generală a prețurilor de aproximativ 14,8% în doar doi ani. În termeni practici, bunurile și serviciile care costau 100 de lei în 2024 costă astăzi în jur de 115 lei, iar această ajustare se regăsește în aproape toate cheltuielile de bază.

Inflația a „mâncat” puternic din venituri

În acest context, un venit lunar fix, de exemplu un salariu de 6.000 de lei rămas neschimbat din 2024, nu mai are aceeași valoare reală. Ajustat la inflație, el echivalează astăzi cu aproximativ 5.100 de lei în putere de cumpărare, ceea ce înseamnă o pierdere de circa 900 de lei pe lună. Diferența nu este doar statistică, ci se reflectă în viața de zi cu zi, în coșul de cumpărături și în capacitatea de a acoperi cheltuielile lunare.

Efectele sunt vizibile în special la produsele de bază și serviciile esențiale. Alimentația a devenit mai scumpă, cu creșteri cumulate de 15–25% la produse precum uleiul, laptele sau carnea. Facturile la energie și gaze au rămas volatile, iar în multe gospodării costurile lunare au crescut semnificativ în sezonul rece. Chiriile din marile orașe au urcat, de asemenea, cu procente importante, iar serviciile – de la restaurante la reparații sau servicii medicale – au fost ajustate în sus odată cu inflația generală.

Creșterile salariale nu au putut ține pasul cu inflația

În paralel, creșterile salariale nu au reușit să țină complet pasul cu aceste scumpiri. Salariul minim brut a fost majorat de la 3.700 lei la 4.050 lei în 2025, o creștere de aproximativ 9,5%, însă câștigul real rămâne limitat, deoarece inflația cumulată a fost similară sau chiar mai mare. În termeni practici, diferența în buzunar este mică, iar puterea de cumpărare a angajaților cu venituri reduse a rămas aproape neschimbată.

Potrivit datelor oficiale consultate de „Adevărul”, nici salariul mediu nu a oferit un câștig real semnificativ. Salariul mediu net pe economie a ajuns la 5.914 lei în decembrie 2025, în creștere cu 5,3% faţă de noiembrie 2025 şi în creștere cu 4,8% faţă de decembrie 2024. Asta înseamnă că o parte importantă din majorările salariale a fost „absorbită” de scumpiri, fără o îmbunătățire proporțională a nivelului de trai.

Situația este similară și în cazul pensionarilor, unde indexările și recalculările au fost în multe cazuri mai degrabă o compensare a inflației decât o creștere reală a veniturilor. În condițiile scumpirilor la alimente, medicamente și utilități, puterea de cumpărare a multor pensionari a rămas sub presiune, în special în cazul veniturilor mici.

Economistul Adrian Codîrlașu a explicat deseori că inflația ridicată nu este doar un efect al dezechilibrelor economice, ci și un mecanism prin care statul își ajustează indirect finanțele. În opinia sa, inflația funcționează ca o formă de „represiune financiară”, prin care costurile deficitului bugetar sunt transferate către populație prin erodarea puterii de cumpărare. Deficitele mari și finanțarea lor prin îndatorare alimentează presiunea inflaționistă, ceea ce reduce valoarea reală a veniturilor, chiar dacă acestea cresc nominal.

În esență, deși cifrele arată creșteri de salarii și pensii, realitatea economică este mai nuanțată. Inflația a absorbit o parte semnificativă din aceste majorări, iar diferența dintre veniturile nominale și puterea reală de cumpărare continuă să fie una dintre principalele provocări ale economiei românești.

Prețuri 2024 vs 2026

Potrivit statisticilor consultate de „Adevărul”, în zona alimentară, un coș de consum obișnuit pentru o persoană era estimat în 2024 la aproximativ 1.200–1.400 de lei pe lună, în funcție de oraș și obiceiurile de consum.

În prezent, același coș a ajuns frecvent la 1.500–2.000 de lei, pe fondul scumpirilor cumulate la produse de bază precum lactatele, carnea, uleiul sau cafeaua. În unele cazuri, creșterile de preț au depășit 15–20%, ceea ce face ca diferența să fie vizibilă direct în bugetul lunar.

Un alt exemplu este energia electrică. Dacă în 2024 o factură medie putea fi în jur de 150–200 de lei pentru un consum obișnuit, în 2025–2026 aceeași factură poate depăși ușor 250–300 de lei, în funcție de consum și sezon. În unele perioade, scumpirile cumulate la energie au ajuns chiar la peste 50%, ceea ce pune o presiune semnificativă pe gospodării, mai ales în lunile de iarnă.

La carburanți, diferența este la fel de vizibilă. În 2024, litrul de benzină costa în jur de 7 lei, iar motorina aproximativ 7,3 lei. În 2026, prețurile se situează în jur de 9–10 lei pe litru, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 25–35% în doi ani. În termeni practici, un plin de combustibil a devenit cu 80–120 de lei mai scump față de perioada de referință.

Și în zona locuințelor se observă evoluții similare. Chiriile din marile orașe au crescut cumulat cu aproximativ 10–20% în ultimii doi ani, iar costurile de întreținere și utilități au continuat să urce. Chiar dacă nu există o creștere uniformă, presiunea pe bugetul lunar al chiriașilor este vizibil mai mare decât în 2024.

Toate aceste exemple arată că deși salariile au crescut nominal în aceeași perioadă, prețurile au avansat într-un ritm similar sau chiar mai rapid în anumite segmente, reducând considerabil puterea reală de cumpărare.

Coșul minim pentru un trai decent în anii trecuți

De altfel, conform studiilor realizate de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex, coșul minim de consum pentru un trai decent, adică suma necesară unei familii pentru a acoperi cheltuielile de bază (mâncare, locuință, utilități, transport, educație, sănătate și altele), era în 2024 de aproximativ 10.450 de lei pe lună pentru o familie formată din doi adulți și doi copii.

În 2025, valoarea a urcat la 11.370 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 9% într-un singur an, pe fondul scumpirilor generalizate la alimente, energie și locuință.

Pentru 2026 nu există încă o recalculare oficială completă la același nivel de detaliu publicată pe scară largă, însă dacă raportăm creșterea inflației și evoluția prețurilor din 2025–2026, estimările economice indică o continuare a trendului ascendent. În mod realist, coșul minim de consum pentru un trai decent a ajuns în 2026 la un nivel de aproximativ 12.000–12.500 de lei pe lună pentru aceeași familie de referință, ceea ce înseamnă o nouă creștere de câteva procente față de 2025.

Dacă punem cifrele cap la cap, diferența devine ușor de înțeles: în 2024 era nevoie de puțin peste 10.000 de lei pentru un trai decent, în 2025 pragul a depășit 11.000 de lei, iar în 2026 ne apropiem de 12.000 de lei sau chiar mai mult, în funcție de evoluția prețurilor la energie și alimente. Practic, în doar doi ani, costul unui trai decent a crescut cu aproximativ 1.500–2.000 de lei pe lună.