Industria textila intra la apa incet, dar sigur

Companiile din industria textila trebuie sa faca acum noi eforturi de adaptare. In acest an, pe langa socul international al liberalizarii exportului cu textile si intrarii Chinei in Organizatia

Companiile din industria textila trebuie sa faca acum noi eforturi de adaptare. In acest an, pe langa socul international al liberalizarii exportului cu textile si intrarii Chinei in Organizatia Mondiala a Comertului, cele 9.000 de companii din industria textila romaneasca s-au lovit de apre-cierea permanenta a leului, reducerea sprijinului statului pentru exportatori prin Eximbank, scumpirea permanenta a utilitatilor, impredictibilitatea mediului de afaceri. Maria Grapini, sefa patronatului din domeniu FEPAIUS, crede ca aceste socuri se vor reflecta in scaderea exporturilor, dar vor avea si efecte sociale, prin restrangerea numarului de locuri de munca.
Nu ajunge sa stii TVA-ul, impozitul pe profit si CAS-ul
Viitorul nu arata mai senin. ,In 2006, prima dificultate este ca managerii nu pot sa-si creeze planul de afaceri, pentru ca in afara de cele trei impozite anuntate de ministrul finantelor - TVA, impozitul pe profit si CAS - noi nu cunoastem multe alte elemente de cost: pretul la utilitati, salariul minim pe anul viitor, care va fi cursul, care vor fi dobanzile si costul cu imprumuturile luate pentru derularea productiei. Nu poti incheia un contract extern pe un an - riscul este extrem de mare -, fara sa cunosti aceste elemente de calcul", ne-a declarat d-na Grapini. In plus, desi facem Strategii Nationale de Export, in care ne propunem cresterea exporturilor si trecerea de la lohn la brandul propriu, Ministerul Educatiei si Cercetarii a scos din programa specializarea in confectii si tricotaj, productie si design. Din 9.000 de firme din domeniul textil, 5.500 sunt in confectii. Presedinta FEPAIUS spune ca a primit de la ministrul Miclea un raspuns stupefiant: ,Ce, nu poate pune un inginer textilist sa faca design?!" Ori nu putem trece la brandul propriu, cu improvizatii, apreciaza d-na Grapini. La acest moment, circa 80 la suta din productia de textile este pe lohn, iar un obiectiv dezirabil ar putea insemna o pondere de 50 - 50 la suta.
Textilistii cer bariere netarifare
Desi vama a facut unele progrese vizand intrarea marfurilor din China - introducerea pretului minim in vama din luna aprilie - patronatul considera ca evaziunea se produce ulterior. Importatorii nu sunt deranjati de garantia care trebuie sa o depuna in vama, o platesc fara sa cracneasca, pentru ca evaziunea pe care o practica apoi ii despagubeste cu varf si indesat. Patronatul considera ca vama si Garda Financiara trebuie sa-si faca un plan comun de actiune, iar evazionistii sa fie urmariti pana in complexul Europa si in comertul stradal. In primele cinci luni ale anului, importurile de textile din China au crescut, si s-au facut la un pret mediu de 1,7 dolari pe kg de imbracaminte, iar romanii produc si exporta la un pret mediu de 32 dolari/kg. ,Decalajul de la 32 dolari la 1,7 este clar ca nu poate fi surmontat si fiecare tara trebuie sa impuna bariere netarifare pentru protectia pietei interne: certificarea produselor si verificarea lor", spune Maria Grapini. Romania are cea mai mare cantitate de marfa contrafacuta intrata dupa Ucraina, iar cota de piata a producatorilor romani pe piata interna s-a redus la 14 la suta.