Industria metalurgică, cel mai scăzut nivel în 2016
0Scăderea afacerilor din acest sector este pusă de analişti în legătură directă cu dispariţia a peste 100 de companii din piaţă în ultimii 3 ani, şi cu scăderea numărului de angajaţi de specialitate cu aproape 1000 în intervalul 2013-2016
Cifra de afaceri din industria metalurgică a atins, în 2016, cel mai scăzut nivel din ultimii 4 ani, de 33,5 miliarde lei, în condiţiile în care comerţul cu produse metalurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei, susţin analiştii Keysfin, Spre comparaţie, în 2013, afacerile din metalurgie depăşeau 34 miliarde de lei, iar comerţul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde lei.
În 2014, în economia românească activau 7.694 de firme în industria metalurgică, dintre care 948 în sectorul de comerţ specific, în timp ce, doi ani mai târziu, statisticile Ministerului Finanţelor şi Registrului Comerţului marcau existenţa a 7.592 de firme dintre care 798 în sectorul de comerţ.
Statistica arată, totodată că, dacă în 2013 sectorul metalurgic angaja 6.287 de salariaţi, în 2016 se mai regăseau numai 5.400 angajaţi. “Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluţiei economiei reale. Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care deţin sau au avut unităţi în România, absenţa unei cereri susţinute de pe piaţa locală şi, nu în ultimul rând, importurile, a făcut ca acest domeniu să îşi reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice şi creşterea preţurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări. Dacă în anii 2000, metalurgia, de la aluminiul primar şi aliajele de aluminiu la laminatele finite pline din oţel la cald, ţevile din oţel, tablele şi benzile din oţel laminate la rece, sârmele zincate şi electrozi de sudură, marca creşteri de producţie de peste 10%, criza din intervalul 2009-2013 a dus la închiderea definitivă a multor combinate. Iar rezultatele se văd şi astăzi”, spun analiştii de la KeysFin.
În prezent, potrivit analizei KeysFin, metalurgia românească s-a concentrat în jurul zonelor cu potenţial economic, precum Bucureşti-Ilfov. Cele mai multe firme sunt înregistrate în zona de Nord-Vest (1485 de companii, dintre care 1394 implicate în activităţi de producţie şi 91 implicate în comerţ Centru (1189/63) şi Bucureşti-Ilfov (1053/216). La polul opus se situează zona de Nord-Est (719/64) şi Sud-Vest (597/48).
Peste 1.200 firme au intrat în insolvenţă în ultimii 3 ani
Situaţia dificilă din acest sector este reliefată şi de statistica insolvenţelor. Potrivit datelor KeysFin, în ultimii trei ani luaţi în calcul în statistică (2014-2016), 1258 de firme şi-au declarat insolvenţa, în condiţiile în care drumul banilor în industrie a continuat să fie unul plin de provocări.
Durata medie de încasare în comerţul cu produse metalurgice era, anul trecut, de 116 zile, în creştere puternică faţă de 2014 (88 zile), în timp ce durata medie de plată se situa la nivelul de 145 zile (faţă de 141 în 2014)
În sectorul producţiei metalurgice, plăţile se făceau, anul trecut, în medie la 187 de zile, iar încasările la 93 de zile, cifre mai bune decât intervalul de referinţă. „Lipsa de lichiditate din piaţă, alături de modul de finanţare bazat prea mult pe creditul furnizor influenţează evoluţia business-ului din acest sector”, spun analiştii de la KeysFin.
Potrivit acestora, în condiţiile în care principalii jucători din piaţă, firmele străine, şi-au redus semnificativ investiţiile în România preferând alte destinaţii strategice, şansa dezvoltării industriei stă în reînnodarea lanţurilor economice din trecut, iar un rol major în acest demers trebuie să-l joace investiţiile statului, care să permită funcţionarea şi dezvoltarea companiilor româneşti.
“În condiţiile în care sectorul privat este grevat de blocajul financiar şi oferta neperformantă de creditare, metalurgia românească are nevoie de un program susţinut de programe investiţionale şi facilităţi fiscale menite a relansa acest important motor economic. Este o situaţie similară cu cea din sectorul chimic, un alt domeniu în care România oferea, în trecut, un plus valoare, iar în prezent este la mâna importurilor”, spun analiştii de la KeysFin.
Arcelor, Alro şi Silcotub, pe primele trei locuri din punct de vedere al cifrrei de afaceri
Industria metalurgică se află, de ani de zile, în mâinile investitoriilor străini. Arcelor Mittal Galaţi este, în continuare, cel mai important jucător din piaţă, având cea mai mare cifră de afaceri dintre toate firmele active. Combinatul gălăţean a raportat în 2016 afaceri de 3,47 miliarde de lei.
În topul firmelor urmează ALRO SA (2,14 miliarde lei), SILCOTUB SA (1,23 mld.lei), TMK-ARTROM SA (761,9 mil.lei) şi ALUM SA (556 mil.lei). Topul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA, BAMESA OŢEL SA, TMK - REŞIŢA SA şi FAIST MEKATRONIC SRL.
În ceea ce priveşte comerţul cu produse metalurgice, analiza KeysFin clasează pe primul loc în topul cifrei de afaceri compania MAIRON GALATI SA, cu un business de 819,2 milioane lei în 2016. ROTTCO CONSULT SRL, A-KEMI SRL, BAUROM CONSTRUCT SRL, DAMILA SRL şi MIRAS INTERNATIONAL SRL se aflau pe următoarele locuri, cu afaceri între 170 mil. şi 357 mil.lei.