În foamea de bani, statul începe să-şi vândă din rezervele strategice

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministerul Finanţelor ia în calcul vânzarea stocurilor de apă grea aflate în rezerva de stat pentru a spori veniturile astfel încât să poată face faţă cheltuielilor suplimentate considerabil prin reforma fiscală. Problema este că apa grea este gestionată de nou-înfiinţatul Centru Naţional de Management al Apei Grele (CNMAG), declarat unitate de interes strategic.

Oficiali din cadrul Ministerului Finanţelor au reluat de curând ideea vehiculată anul trecut de Ionuţ Mişa, pe-atunci ministru de Finanţe, de a demara procedura de vânzare a apei grele aflată în rezerva statului, rezervă strategică pe care ar putea obţine – în cazul în care va găsi cumpărători – aproape 1,5 miliarde de euro.

„Conform corespondenţei cu Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii şi a celei cu Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, la elaborarea Legii bugetului de stat nr. 2/2018, au fost incluse venituri bugetare în valoare de 2,3 miliarde lei din încheierea licitaţiei privind benzile de frecvenţă 5G şi vânzarea de apă grea din rezerva statului”, au declarat, pentru Agerpres, reprezentanţii MFP.

Spre sfârşitul anului trecut, pe vremea când încă era ministru al Finanţelor, Ionuţ Mişa (actual şef al ANAF) declara că va creşte veniturile la buget în 2018 printr-o mai bună colectare şi prin vânzarea apei grele şi încheierea licitaţiei pentru benzile de frecvenţă 5G. 

„Am adus în discuţie şi elemente care vor genera o creştere a veniturilor, atât din punct de vedere al veniturilor fiscale, aici fiind câteva elemente la nivelul îmbunătăţirii colectării, la nivelul implementării caselor de marcat, cât şi venituri de natură nefiscală prin vânzarea apei grele care are cel mai bun procent din UE şi vânzarea de licenţe 5G. Din aceste motive veniturile vor fi mai mari şi nu există niciun risc", afirma Mişa în decembrie 2017.

Apa grea din România  este cea mai pură din lume

Ministrul ştia ce spune: apa grea produsă în România de Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) este cea mai bună apă grea de uz nuclear din lume, având concentraţii izotopice cuprinse între 99,87%-99,99%.

În plus, înainte de a intra în faliment, RAAN a produs cantităţi considerabile de apă grea, mult peste cele necesare reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă şi a celor care ar putea fi construite (unităţile 3 şi 4 pentru care se negociază cu chinezii de la CGN).

Surplusul a fost confirmat la un moment dat chiar de Rodin Traicu, fost director al RAAN şi fost secretar de stat în Ministerul Economiei.

 „Ca un semn de bunavoinţă faţă de investitori, s-a decis ca România să vină cu apa grea ca aport la capitalul social al companiei de proiect EnergoNuclear. Ar fi fost nevoie de 1.100 de tone, capacitate iniţială de umplere a  celor două reactoare, iar o astfel de comandă se face în timp. RAAN  a avut de lucru şi încă are. Produce în jurul a 150 de tone pe an. La Drobeta-Turnu Severin se află rezerve de 1.200 de tone de apă grea. Suficiente pentru decenii de activitate a centralei de la Cernavodă”, a precizat Traicu. 

Câtă apă grea a ajuns în rezerva de stat

În anul 2013, o cantitate de 862 de tone de apă grea, achiziţionată de Nuclearelectrica de la RAAN Drobeta-Turnu Severin, a fost trecută la rezerva de stat printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului. Toate cele aproape 900 de tone au fost achiziţionate în perioada 2005-2011 pentru 1,4 miliarde de lei (circa 330 de milioane de euro) cu fonduri de la buget (84%) şi cu fonduri proprii Nuclearelectrica (16%). Achiziţia a fost făcută deşi Nuclearelectrica nu avea nevoie decât de 10 tone pe an.

În vara anului trecut, Centru Naţional de Management al Apei Grele (CNMAG) a preluat gestiunea stocurilor de apă grea, în valoare de circa 5 miliarde lei, de la RAAN. Centrul Naţional de Management al Apei Grele este declarat unitate de interes strategic.

Pe site-urile de specialitate se vând cantităţi foarte mici de apă grea până la cel mult 4 kg, probabil pentru utilizarea în laborator. Preţul este însă cuprins între 1.100 şi 1.200 euro/kg, ceea ce înseamnă că, în cazul în care ar reuşi să vândă întreaga cantitate, statul ar putea obţine între 1 şi 1,44 miliarde de euro (echivalentul a 6,62 miliarde de lei la un curs de 4,6 lei/euro).

O mare problemă ar putea fi însă piaţa de desfacere, pentru că apa grea este folosită în centralele nucleare, în special a celor de tip CANDU cum sunt cele de la Cernavodă, pentru transferarea energiei termice degajate de reactor spre turbogeneratoarele electrice precum şi pentru încetinirea neutronilor prezenţi în reactor.

Reactoare de tip CANDU sunt instalate în toate centralele nucleare din Canada precum şi în India, Pakistan, Argentina, Coreea de Sud, China şi România.

Mai multe pentru tine:
Nu cumpăra o combină frigorifică în 2026 înainte să vezi top 11 modele validate de utilizatori și experți
Cele mai bune lăzi frigorifice 2026 ca să economisești timp, bani și să eviți risipa alimentară: de la aparat auxiliar la piesă-cheie în case inteligente
Cele mai bune frigidere Side by Side în 2026 – Spațiu generos, design premium și recomandări reale de la utilizatori pentru familii care vor confort și stil
Un aristocrat milionar de 79 de ani caută o femeie pentru a avea un moștenitor. Condițiile bizare impuse femeii care rămâne cu averea
De ce Ilie Năstase și Luminița Anghel refuză să-și mai ajute copiii adoptivi cu bani? Radu Leca, psiholog: „Un copil vine cu răni vechi!” E cale de împăcare?
A fugit într-un suflet și-a făcut un gest care-a topit inimile fanilor ei! „Kate este extraordinară!”
Roboți de bucătărie 2026: Top 7 modele care economisesc timp și te ajută să gătești ca un profesionist – pe eMAG
Cele mai bune cuptoare cu microunde în 2026 – de la top recomandări la tehnologia de ultimă generație pentru pasionații de gastronomie cu modele de peste 10.000 €
Top 11 frigidere în 2026: Cele mai bune modele testate și recomandate + ghid practic pentru cumpărare online
Regina criminală, cea mai frumoasă femeie din regat. Cum a schimbat soarta Angliei pentru totdeauna. Ororile descoperite 1000 de ani mai târziu
O comună din România va avea un aeroport modern pe 200 de hectare, cu o pistă de 3,5 kilometri