IMM-uri versus multinaţionale. De ce este o luptă falsă şi de ce firmele mici continuă să plătească taxe mai mari

În ultimul deceniu firmele mici au continuat să plătească taxe mari raportat la dimensiunea cifrei lor de afaceri, în timp ce firmele mari plătesc un impozit raportat la cifra de afaceri de două ori mai mic comparativ cu cel al microîntreprinderilor, arată o analiză realizată de Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Cu toate acestea, spune el, această tematică aruncă dezbaterea către o luptă falsă, respectiv companii mici vs mari / companii româneşti vs internaţionale, în timp ce cauzele structurale sunt de altă natură: modificările fiscale intrate în vigoare în ultimii ani şi distribuţia companiilor active în România (şi a veniturilor / profiturilor acestora) în funcţie de sectorul de activitate.

Povara a scăzut în ultimul deceniu

În primul rând, spune Guda, povara fiscală aplicată mediului de afaceri a scăzut în ultimul deceniu datorită schimbărilor de natură fiscală care au intrat în vigoare, cele mai importante dintre acestea fiind:

• Opţiunea companiilor cu venituri sub 1.000.000€ de a trece la impozitul pe venit de 3% (pentru microîntreprinderile care au zero angajaţi) şi 1% (pentru microîntreprinderile care au cel puţin 1 angajat);
• Diminuarea impozitului pe dividend de la 16% la 5% (începând cu luna ianuarie 2016), precum şi opţiunea de a distribui dividendele cu frecvenţă trimestrială (începând cu luna Iulie 2018);
• Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale (cunoscut şi sub numele de „taxa pe stâlp”).

Toate acestea au determinat ca valoarea totală a impozitelor (exceptând TVA şi cele aplicate câştigurilor salariale) plătite de către companiile active în România să fluctueze în ultimul deceniu între 11–14 miliarde de lei, deşi cifra de afaceri şi profitul brut consolidat la nivelul întregului mediu de afaceri au crescut mult mai accelerat.

Astfel, cifra de afaceri a tuturor companiilor active în România a crescut de la 954 miliarde de lei (anul 2008) la 1.294 miliarde de lei (anul 2017), în timp ce profitul brut a crescut de la 29 miliarde de lei (anul 2008) la 78 miliarde de lei (anul 2017), ceea ce face ca marja comercială (profitul net raportat la cifra de afaceri) să crească de la 1% (perioada 2008–2012) la 4%–5% (perioada 2015–2017). În ciuda acestui fapt, impozitul total plătit de companii a crescut foarte lent, de la 11,9 miliarde de lei (anul 2008) la 13 miliarde de lei (anul 2017).

Impozitarea pe cifra de afaceri dezavantajează microîntreprinderile

Potrivit lui Iancu Guda, impozitarea aplicată cifrei de afaceri pentru companiile cu venituri sub 1.000.000 de euro şi a profitului brut pentru companiile cu venituri peste 1.000.000 de euro, dezavantajează microîntreprinderile deoarece acestea plătesc impozite mai mari.

Astfel, impozitul plătit de microîntreprinderi relativ la cifra de afaceri (1,4%–1,8%) este aproape dublu comparativ cu cel înregistrat de către companiile mari (0,7%–0,9%). Povara fiscală superioară aplicată microîntreprinderilor este vizibilă atât în anul 2017, cât şi în anul 2008.

„Deci, nimic nu s-a schimbat în ultimul deceniu din această perspectivă: cei mici plătesc taxe mai mari relativ la dimensiunea cifrei de afaceri”, arată Guda.

De ce nu plătesc cei mari taxe mai mici

Cauza este structurală, susţine Guda, şi ţine de modelul de creştere economică orientat către consum. Astfel, o treime din companiile mari din România sunt active în comerţul cu amănuntul şi distribuţie, sectoare cu marjă de profit foarte mică (din cauza modelului de business, lucru valabil peste tot în lume).

Într-adevăr, firmele mari (cu cifră de afaceri de peste 1.000.000 de euro) plătesc un impozit raportat la cifra de afaceri de două ori mai mic comparativ cu cel al microîntreprinderilor, dar nu problema optimizării fiscale la limita legii este cauza principală sau generalizată, consideră Guda.

Potrivit lui, motivul principal pentru care firmele mari înregistrează un impozit relativ la cifră de afaceri inferior comparativ cu microîntreprinderile este concentrarea companiilor mari (care înregistrează venituri peste 1.000.000 de euro) în segmentele de distribuţie şi retail, care înregistrează o marjă de profitabilitate redusă şi, implicit, plătesc un impozit pe profit redus comparativ cu dimensiunea mare a cifrei de afaceri.

„Avem un decalaj mare care poate fi recuperat doar printr-o muncă titanică în foarte mulţi ani. Suntem prea săraci să ne pierdem timpul cu falsele conflicte dintre IMM-uri şi multinaţionale, companii româneşti vs internaţionale! Singura modalitate prin care putem să accelerăm procesul de convergenţă este să ne concentrăm asupra problemelor esenţiale ale economiei: încurajarea antreprenoriatului, dezvoltarea IMM-urilor, creşterea competitivităţii mediului de afaceri, dezvoltarea producţiei interne şi a exporturilor prin investiţii de retehnologizare, asigurarea unui cadru fiscal prietenos şi stabil, politici fiscale echilibrate bazate pe investiţii publice şi reforme structurale!”, scrie Guda.