IMM România: Ordonanța trenuleț va avea efecte catastrofale, cu multe falimente și concedieri

Ordonanța trenuleț va avea efecte catastrofale pentru antreprenorii români, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, ducând la falimente în lanț și la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă.

Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi și creșterea impozitului pe dividende vor avea efecte catastrofale pentru antreprenorii români, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, ducând, cel mai probabil, la falimente în lanț și la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă, potrivit IMM România (CNIPMMR).

Oficialii IMM România susțin: “În loc de a reduce drastic cheltuielile publice, guvernul apelează din nou la soluția taxării suplimentare a celor care au dus și până acum greul susținerii financiare, prin taxe și impozite, a unui aparat administrativ supradimensionat și ineficient, atât la nivel central cât și la nivel local. Mai mult decât atât, măsurile de reducere a pragului de taxare pentru microîntreprinderi la 250.000 euro din 2025 și la 100.000 euro din 2026, precum si creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, sunt propuse a fi luate cu doar 3 zile înainte de implementare, în profund dispreț pentru prevederile legale legate de predictibilitatea și stabilitatea mediului de afaceri. Efectul acestor măsuri este cu atât mai devastator, cu cât nu lasă timp efectiv de calcule, modificări ale prețurilor, optimizare a costurilor și schimbări de strategii pentru antreprenori. Pentru mulți dintre aceștia, noile prevederi înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât închiderea afacerilor sau reducerea personalului, un cadou otrăvit de sărbători”.

Aceștia amintesc că sectorul întreprinderilor mici și mijlocii din România angajează peste jumătate din forța de muncă din România și că aceste măsuri nu au fost niciodată discutate cu mediul de afaceri și nu a fost realizat niciun studiu de impact cu privire la efectele acestora pe termen mediu și lung.

„Este inacceptabil faptul că, în repetate rânduri, guvernul a asigurat cetățenii și mediul de afaceri că nu va introduce creșteri de taxe și impozite, promisiuni care acum se dovedesc a fi neadevărate. Această lipsă de onestitate afectează grav întreaga relație dintre autorități și mediul de afaceri.

Înțelegem nevoia de a reduce drastic deficitul bugetar, dar măsurile guvernamentale ar trebui să se concentreze în principal pe măsuri de reducere a cheltuielilor publice, nu pe impunerea unei poveri fiscale suplimentare pe cei care au dus și până acum greul creșterii economiei românești. Orice măsură de creștere a impozitării mediului de afaceri trebuie să vină în contrapartidă cu măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.

Prin urmare, solicităm imperativ guvernului să elimine din proiectul de Ordonanță de Urgență toate masurile care au impact asupra mediului de afaceri, inclusiv reducerea pragului la microîntreprinderi, creșterea impozitului pe dividende și eliminarea facilităților fiscale din anumite domenii.

Acestea trebuie discutate și agreate mai întâi cu mediul de afaceri și implementate doar în urma unor studii de impact, care să permită antreprenorilor să-și ajusteze afacerile corespunzător, pentru beneficiul economiei românești”.

Ordonanța trenuleț prevede înghețarea veniturilor plătite de stat și creșterea unor impozite după cum urmează:

Principalele măsuri de stopare a cheltuielilor bugetare:

- pensiile nu cresc, rămân la nivelul din noiembrie 2024. Măsura se aplică și pensionarilor speciali din justiție, domeniul aeronautic, pensii militare etc.

- înghețarea salariilor bugetarilor la nivelul din noiembrie 2024

- înghețarea ajutoarelor sociale prin înghețarea indicelui social de referință

- scad sumele alocate pentru programul de investiții locale Anghel Saligny la maxim 50% din valoarea din 2024

- înghețarea veniturilor demnitarilor la nivelul din noiembrie 2024

- alocațiile pentru copii rămân la nivelul din noiembrie 2024

- indemnizația de hrană acordată unor categorii de bugetari rămâne la nivelul din noiembrie 2024

- orele suplimentare de lucru ale bugetarilor se vor compensa exclusiv prin zile libere, nu vor fi plătite

concediul neefectuat de bugetari nu va mai fi compensat în bani

- bugetarii nu vor putea primi prime și bonusuri

- sunt eliminate toate voucherele pentru bugetari, cu excepția celor pentru creșe

- voucherele de vacanță vor avea valoarea de 800 de lei, cu condiția asigurării de către angajat a unei coplăți de 800 lei.

- nu vor mai fi decontate cheltuielile de transport în concediu ale bugetarilor

- se elimină facilitățile fiscale acordate angajaților din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.

- se păstrează neimpozitarea sumei de 300 de lei din salariu pentru veniturile care nu depășesc 4.300 lei brut lunar.

- sunt înghețate angajările la stat, cu unele excepții

- eșalonarea pe 5 ani a drepturilor salariale. Nerespectarea de către judecători sau executori judecătorești va fi considerată abatere disciplinară

- limitarea la 6 a călătoriilor gratuite cu trenul pentru pensionari și angajații companiilor din cadrul Ministerului Transporturilor

- subvenția pentru partide scade cu 25% față de 2024

- studenții beneficiază de reducere de 90% din biletul de tren doar pentru călătoriile între localitatea de domiciliu și orașul unde are sediul facultatea

- primării nu vor mai primi bani în acest an pentru construcția de săli de sport, bazine de înot, complexuri sportive, așezăminte culturale, patinoare artificiale și săli de cinema

- crește impozitul pe dividende de la 8% la 10%.

Crește impozitarea microîntreprinderilor prin:

- reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;

- eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.

Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.

De asemenea, pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere.

Se reinstituie impozitul pe construcții, numit în trecut „taxa pe stâlp”, datorat de:

- persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;

- persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

- persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Construcțiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă.

Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembri inclusiv.

Un impozit similar acestui impozit pe construcții speciale a mai fost introdus și în 2014, tot la nivelul de 1,5%. A fost cunoscut ca „taxa pe stâlp” și a creat o nemulțumire majoră pentru mediul de afaceri. Taxa pe stâlp a fost redusă treptat în 2015 și 2016, impozitul pe construcţii fiind calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor. Iar, ulterior, a fost eliminată începând cu data de 1 ianuarie 2017.