Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti va fi construită în parteneriat public-privat

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat studiul de fundamentare pentru construcţia în parteneriat public-privat a hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, despre care susţine că este obligatorie pentru stabilitatea sistemului energetic naţional

„Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză va dispune toate măsurile necesare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, pentru declanşarea şi parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat (PPP) pentru Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti”, se arată în textul propunerii de act normative, potrivit Agerpres.

În studiul de fundamentare, CNSP estimează că investiţia se va ridica la un miliard de euro pentru o capacitate de 1.000 de MW, iar perioada contractului PPP va fi de 30 ani, din care cinci ani închidere financiară, proiectare şi execuţie.

„Prin realizarea celor două grupuri nucleare noi şi menţinerea unui trend crescător al capacităţilor de producţie din surse regenerabile cu caracter intermitent, construcţia unei centrale de mare capacitate cu acumulare prin pompaj este obligatorie pentru stabilitatea sistemului electroenergetic”, spun reprezentanţii CNSP, citând Strategia Energetică Naţională 2018 - 2030, document care a rămas doar în stadiul de proiect.

CNSP arată că, pe fondul creşterii puternice a investiţiilor în centralele eoliene şi solare în ultimii ani şi pentru că grupurile pe cărbune nu pot răspunde rapid intermitenţei vântului şi radiaţiei solare, este nevoie de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, care pot fi pornite şi oprite rapid.

„În Europa, practic, nu există o ţară care, având condiţii geofizice favorabile, să nu fi construit cel puţin o centrală de pompaj la dispoziţia OTS pentru siguranţa sistemului energetic propriu, inclusiv vecinii direcţi: Serbia, Bulgaria şi Ucraina, mai puţin România, care a pierdut, tehnic vorbind, circa 20 - 25 de ani în domeniul stocajului energiei electrice”, se precizează în studiul CNSP.

Totodată, potrivit notei de fundamentare, din puterea totală brută disponibilă în sistemul energetic, de circa 24.500 MW, 3.000 MW sunt nedispecerizabili.

Evoluţia tehnică a sectorului energetic în România ar putea fi pusă în dificultate pe termen mediu şi lung din cauză că piaţa de energie electrică este deficitară din punct de vedere al infrastructurii, neavând capacităţi de stocare a energiei electrice, aşa cum are piaţa gazelor naturale. Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de circa 1.000 MW în CHEAP Tarniţa - Lăpuşteşti care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4 şi 6 ore, conform sursei citate.