Haosul fiscal bulversează mediul de afaceri: Managerii, sceptici în privinţa creşterii economice bazate pe consum

Barometrul mediului de afaceri românesc, realizat de EY, arată că 85% dintre companiile româneşti îşi văd puse sub semnul întrebării planurile de investiţii, din cauza incertitudinii fiscale, 92% dintre manageri fiind sceptici în privinţa creşterii economice bazate pe consum.

92% dintre oamenii de afaceri care au răspuns sondajului Barometrul mediului de afaceri românesc nu susţin modelul de creştere economică bazat pe creşterea consumului, 45%, fiind neîncrezători sau foarte neîncrezători în privinţa evoluţiei economiei româneşti în următoarele 12 luni. 

“Procentul optimiştilor este în scădere faţă de ediţiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorarealimentat de creşterea economică bazată pe consum, de presiunile inflaţioniste şi incertitudinile fiscale şi legislative, pentru a numi doar câţiva potenţiali factori care pot influenţa percepţiile oamenilor de afaceri”, se arată în studiu.

Raportul realizat de EY, în parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la bază un sondaj online la care au răspuns 458 lideri de organizaţii din diverse sectoare ale economiei româneşti, dintre care 8% au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane EUR, 9% între 50-100 mil EUR, 34% o cifră de afaceri între 10-50 mil EUR, 44% între 1-10 mil EUR şi 5% sub 1 mil EUR.  Răspunsurile au fost colectate cu ajutorul portalului DoingBusiness.ro.

Avansul economic estimat de Institutul Naţional de Statistică în anul 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de creşterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la creşterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuţie de 1,2%.  Cele mai multe prognoze de creştere economică pentru 2018 se situează sub 5%: Oxford Economics se aşteaptă la o creştere de 4,8%, Comisia Europeană - 4,5%, FMI - 4,4% şi BERD - 4,2%.

În acest context, companiile româneşti sunt mai puţin încrezătoare în evoluţia mediului economic local, comparativ cu optimismul exprimat de acestea faţă de evoluţia economiei globale: cererea de produse şi servicii (42% optimism la nivelul economiei locale vs 60% economia globală), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea pieţelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evoluţia evaluării companiilor (18% vs 31%) şi investiţiile private (22% vs 41%). 

Cele mai mari discrepanţe apar în cazul stabilităţii pieţei şi a evoluţiei investiţiilor, o posibilă explicaţie pentru aceasta fiind impactul instabilităţii fiscale şi legislative din România.

Mediul de afaceri are nevoie de o strategie de ţară

99% dintre companiile respondente afirmă necesitatea unei strategii de ţară orientate către o creştere sustenabilă. Un astfel de model ar putea asigura trecerea României din categoria ţărilor cu venit mediu la cea de economie avansată. Pentru această trecere, politicile publice trebuie adaptate caracteristicilor structurale ale economiei, pentru a evita dezvoltarea unor industrii în lipsa unor fundamente economice. De asemenea, e nevoie ca dezvoltarea infrastructurii de transport să devină o prioritate reală. Un alt factor important este demografia, existând pericolul să “îmbătrânim” înainte de a deveni “bogaţi”. Unele studii sugerează de exemplu că o pătrime din creşterea economică a Chinei din ultimele 3 decade este rezultatul structurii demografice. Acestea sunt doar câteva aspecte de luat în calcul într-un nou model economic pentru România.

În top trei priorităţi strategice şi de capital pentru consiliile de administraţie şi liderii de companii, atât la nivelul tuturor companiilor respondente, cât şi pe eşantionul companiilor mai mari, cu cifră de afaceri de peste 10 milioane EUR, se regăsesc aceleaşi deziderate: accelerarea creşterii organice şi investiţii în operaţiunile existente (74%), eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant (55%) şi transformarea digitală (49%). 

Transformarea digitală este însă pe locul al doilea în priorităţile companiilor de peste 10 milioane EUR (cu 55% dintre opţiuni), urmată de eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant.

„Automatizarea, digitalizarea şi volatilitatea economică şi politică au dominat agenda companiilor din România în ultimul an. Aceste schimbări determină business-urile să îşi regândească viziunea legată de modelul de creştere. A fi parte din schimbare este o necesitate pentru toţi liderii de business din România”, consideră Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Incertitudinea fiscală, instabilitatea politică şi birocraţia, în topul piedicilor

Din punctul de vedere al consiliilor de administraţie şi al liderilor de business din România, cele mai importante piedici în dezvoltarea afacerilor ţin de politicile publice şi de factorii controlaţi de instituţiile statului: incertitudinea fiscală şi legislativă (80% dintre respondenţi), lipsa stabilităţii politice şi de viziune a politicilor publice (69%) şi birocraţia (46%). 

Pe de altă parte, majoritatea covârşitoare a oamenilor de afaceri, 85%, declară că incertitudinile fiscale şi legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiţii ale companiilor pe care le conduc. Doar 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investiţiile, în timp ce 2% nu pot estima impactul.