Haos în industria sticlei

Privatizate de câte două ori cu falşi investitori, fabricile tradiţionale de sticlă au ajuns să implore AVAS să le primească înapoi la stat. Cu vechii patroni în funcţie, deşi aceştia

Privatizate de câte două ori cu falşi investitori, fabricile tradiţionale de sticlă au ajuns să implore AVAS să le primească înapoi la stat. Cu vechii patroni în funcţie, deşi aceştia sunt scoşi oficial din documente, fabricile sunt conduse haotic, răvăşind şi bruma de producţie prin contracte oneroase. Sindicatele şi patronatele sunt în alertă şi cer AVAS limpezirea cât mai rapidă a administraţiei şi a managementului.
Producţia autohtonă, topită de piaţa externă
"Aproape toate fabricile de sticlă sunt pe tuşă. După ce au fost privatizate de câte două ori, majoritatea se întorc la stat. Acum ne milogim de AVAS să numească noii administratori. Este situaţia fabricilor Gherla şi Stipo Dorohoi", declară Dan Mitrea, liderul sindicatelor din Sticlă. Având cuptoare vechi de 50-60 de ani, fabricile nu pot face faţă actualelor preţuri de pe piaţa externă. Iar întărirea leului şi explozia preţului la gaze au adus o pierdere medie de 5 miliarde lei pe lună pentru fiecare fabrică în 2005. "Fabricile de sticlă vând 90% la export. Ele şi-au construit bugetul pentru 2005 pe un raport de 42.500 ei/euro, dar acesta a îngheţat la 35.000 lei/euro. Fabricile au avut pierderi de 5-12 miliarde lei lunar şi au început să se închidă pe rând, iar oamenii trimişi acasă", ne-a declarat Maria Dănciulescu, preşedinta patronatului Sticef.
Saint Gobain şi Yioula, salvaţi de piaţa internă
În timp ce fabricile mici din zonele de tradiţie, Dorohoi, Gherla, Mediaş şi Sighişoara, dispar, două mari investiţii îşi fac loc în piaţă - Saint Gobain Franţa şi Yioula Grecia. Grecii au cumpărat Stirom Bucureşti în 2003 şi au investit 9 milioane euro încă de la început. Acum, au luat un credit de 16 milioane euro pentru modernizări şi noi tehnologii. Yioula va ocupa segmentul sticlei pentru ambalaj, sticlă pe care România o importă din Bulgaria. Stirom va ocupa şi segmentul lăsat liber prin închiderea Fabricii de sticlă Sighişoara - Stimet. "Băncile româneşti i-au refuzat sistematic Fabricii din Sighişoara un credit de 9 milioane euro, timp de cinci ani. Fabrica s-a închis în noiembrie 2005", declară şefa Sticef. Francezii au construit o fabrică de sticlă pentru geamuri industriale. Ei vor ocupa un segment gol în piaţă, bazaţi şi pe tehnologii de ultimă oră. "Cuptoarele francezilor au o capacitate de 800 t/zi, nu 150 t/zi, cât au cuptoarele fabricilor româneşti. Francezii au stabilitate în strategie, iar întărirea leului nu-i va afecta deoarece se adresează cu preponderenţă pieţei interne", susţine liderul din Sticlă.

Declinul unei industrii cu tradiţie
* producţie, 200 mil. euro/an
* export, 150 mil. euro/an
* salariaţi, 25.000, din care 90% sub semnul şomajului
* salariul, 3,3 mil. lei/lună
* manopera, 50%
* gazele, 30%
* materia primă, 30%
* pieţe: Anglia, Germania, Franţa, Italia, SUA, Canada şi Japonia