Guvernul vrea parteneriat public-privat pentru sistemul informatic al ANAF. Va costa de două ori mai mult decât afacerea cu Banca Mondială, aruncată la coş

Guvernul vrea să realizeze sistemul informatic al ANAF prin parteneriat public-privat, cu 150 milioane de euro, de peste două ori mai mult decât ne-a oferit Banca Mondială, într-un parteneriat aruncat la gunoi.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, despre care „Adevărul” a scris că este un Guvern paralel prin care Liviu Dragnea împarte bani, a pregătit un proiect prin care include Sistemul informatic al ANAF pe lista proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat.

„Proiectul privind platforma informatică a ANAF are în vedere implementarea, migrarea de date şi operarea acestui sistem precum şi interconectarea sa cu celelalte platforme sau sisteme informatice publice. În cadrul proiectului se are în vedere implementarea noii platforme ce va include, dar nu se va limita la: subistemele de rezilienta si recuperare date in caz de incidente sau dezastre, subsistemul de stocare de date, comunicaţii şi securitate, pachetul de aplicaţii, precum şi subsistemul de baze de date. Operarea va fi realizată de către societatea de proiect cu respectarea cerinţelor stabilite prin contractul de parteneriat public-privat”, arată documentul.

De două ori mai scump decât un contract cu Banca Mondială

Comisia de Prognoză estimează că investiţia în realizarea sistemului informatic pentru administrare fiscală este de maxim 150 milioane euro. Suma este de peste două ori mai mare decât o linie de credit oferită României de Banca Mondială, pentru reforma ANAF, la care Guvernul a dat cu piciorul, anul trecut.

Proiectul de reformă al ANAF a fost aprobat în 2013 de Banca Mondială, iar Guvernul avea la dispoziţie o linie de credit de 70 milioane de euro.

Cu toate acestea, proiectul a fost sabotat ani la rândul. Ministerul de Finanţe a cheltuit 18 milioane de euro din creditul acordat de Banca Mondială, dar niciun leu nu a mers către sistemul IT, ci toţi s-au dus pe consultanţă, după cum spunea fostul ministrul de Finanţe Ionuţ Mişa.

Astfel, potrivit cursdeguvernare.ro, Banca Mondială a fost notificată oficial, pe data de 19 noiembrie 2018, de către Ministerul român al Finanţelor că nu doreşte să mai finalizeze proiectul de reformă al ANAF.

Astfel, Ministerul a renunţat la 52 de milioane de euro, cât ar mai fi putut să deconteze pe proiect. De asemenea, instituţia va rambursa cât a cheltuit până acum, respectiv cei 18 milioane de euro, plus dobânzile aferente.

Fiscul şi Ministerul Finanţelor funcţionează pe o infrastructură IT compusă din peste 1.900 de servere achiziţionate în perioada 1998-2017, încărcate în prezent la 99,9% din capacitate, potrivit unui document analizat de Profit.ro. Platforma IT are un grad de uzură fizică şi morală avansată, cu tehnologii vechi şi capacităţi foarte reduse faţă de necesităţi. În plus, acum sunt utilizate de către Finanţe şi instituţiile din subordine, preponderent ANAF, circa 500 de aplicaţii, dezvoltate în timp fără nicio strategie, în diversele tehnologii hardware şi software disponibile la momentul respectiv. 

Şi platforma informatică a CNAS va fi dezvoltată în PPP

Comisia de Prognoză va include, de asemenea şi platforma informatică a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pe lista proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat.

„Proiectul privind platforma informatică a CNAS are în vedere proiectarea, implementarea, migrarea de date şi operarea acestui sistem precum şi interconectarea sa cu celelalte platforme sau sisteme informatice publice. În cadrul proiectului se are în vedere implementarea noii platforme ce va include, dar nu se va limita la:subistemele de rezilienta si recuperare date in caz de incidente sau dezastre, subsistemul de stocare de date, comunicatii şi securitate, pachetul de aplicaţii, precum şi subsistemul de baze de date. Operarea va fi realizată de către societatea de proiect cu respectarea cerinţelor stabilite prin contractul de parteneriat public-privat”, arată proiectul CNSP.

Instituţia estimează că investiţia în realizarea platformei informatice a CNAS este de maxim 100 milioane euro.