Guvernul amână pentru săptămâna viitoare proiectul de lege privind acordul dintre statul român şi Rompetrol
0Proiectul de lege privind memorandumul de înţelegere încheiat la jumătatea lunii februarie între statul român şi KazMunaiGaz, acţionarul Rompetrol, privind răscumpărarea de către kazahi a acţiunilor deţinute de stat, a fost amânată pentru şedinţa de săptămâna viitoare. Deşi memorandumul este unul complet, care aduce beneficii statului român, proiectul de lege a fost făcut pe genunchi, astfel că aprobarea lui a fost amânată.
„Acest proiect de lege a fost amânat pentru şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare, pentru stabilirea detaliilor tehnice“, se arată în informaţia de presă transmisă de Executiv la sfârşitul şedinţei de astăzi.
Ce înseamnă, de fapt, stabilirea detaliilor tehnice? Deşi proiectul de lege prevedea aprobarea memorandumului şi a unor măsuri de implementare a acestuia, el a fost unul lapidar, fără detaliile concrete privind modul în care vor fi vândute acţiunile – pachet, preţ, condiţii.
Surse apropiate discuţiilor au declarat pentru „Adevărul“ că proiectul de lege privind aprobarea memorandumului de înţelegere dintre statul român şi grupul Rompetrol nu a fost aprobat pentru că „acesta nu conţinea nimic, era doar o împuternicire a OPSPI de a se ocupa de acest acord, împuternicire pe care o au deja prin Ordonanţa 88 /2001“. Mai mult, proiectul de lege nu a fost supus dezbaterii publice, iar Ministerul Justiţiei şi-a manifestat nemulţumirea, arătând că „acesta nu este un proiect de lege“, susţin sursele citate. Acum, urmează ca proiectul de lege să fie adus într-o formă îmbunătăţită, de către OPSPI. Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie se află în subordinea Ministerului Economiei, însă odată cu înfiinţarea Departamentului pentru Energie, o parte din personalul OPSPI a trecut la Energie, chiar într-un nou sediu. Astfel, proiectul de lege a fost întocmit de personalul OPSPI transferat la Energie.
După ce proiectul de lege reviziut va fi aprobat de Guvern, acesta va trece în Parlament pentru aprobare.
Memorandumul de înţelegere semnat la 15 februarie între statul român şi grupul Rompetrol prevedea măsuri clare. Mai exact, statul român va ceda kazahilor de la Rompetrol, companie deţinută de KazMunaiGaz, 60% din pachetul de 44,6959% pe care îl deţine la Rompetrol Rafinare. Astfel, statul va rămâne acţionar al companiei cu 18% din acţiuni, în timp ce grupul Rompetrol îşi va creşte participaţia cu puţin peste 26 de procente şi va ajunge la aproximativ 72,5%. În schimbul acţiunilor, statul român urmează să încaseze 200 de milioane de dolari, au declarat pentru „Adevărul“ surse apropiate negocierilor.
În plus, statul s-a angajat să nu vândă participaţia de 18% la Rompetrol Rafinare pe o perioadă de minimum trei ani, în timp ce kazahii vor derula un program de investiţii de până la un miliard de dolari. În urma acestor investiţii, România va beneficia de crearea de locuri de muncă, dar şi de mai mulţi bani la bugetul de stat din încasări de impozite pe salarii şi pe profit.
În cadrul memorandumului de înţelegere, în care s-a stabilit răscumpărarea acţiunilor, s-a decis şi înfiinţarea unui fond de investiţii. Fondul de investiţii va avea un capital iniţial de 150 de milioane de dolari, statul român va avea o participaţie de 20%, iar KazMunaiGaz – 80%.
„Partea statului va fi de 30 de milioane de dolari, însă aceasta va fi virată tot de KazMunaiGaz în numele statului, pe lângă suma care va fi plătită autorităţilor pentru acţiunile răscumpărate“, au declarat sursele citate.
În cadrul acordului s-a stabilit că statul român poate vinde acţiunile deţinute la fondul de investiţii numai după cinci ani de la realizarea investiţiilor, iar KazMunaiGaz are obligaţia de a le răscumpăra. Acest fost de investiţii ar urma să genereze investiţii de până la un miliard de dolari în următorii ani. „Fondul va atrage credite de la bănci sau de la companiile din grup de până la un miliard de dolari. Kazahii au atras statul în acest fond şi vor exista o serie de avantaje. Având statul acţionar, constituie o garanţie, finanţarea va fi atrasă mai uşor, dar şi la costuri mai mici. Statul nu plăteşte nimic“, au explicat sursele. Capacitatea de împrumut a unui fond de investiţii cu un capital de 150 de milioane de dolari, în care, mai mult, statul este acţionar, este foarte mare.