Grindeanu a sesizat parchetul: Nu voi promova niciodată o vânzare fictivă de acțiuni la o companie
0Fenomenul deepfake ia amploare zilele acestea în România, după ce anul trecut a avut un parcurs timid: tot mai multe persoane publice reclamă că infractorii se folosesc de imaginea lor pentru a promova investiții fictive în acțiuni.
„Am sesizat astăzi instituțiile abilitate pentru a fi identificate, și pedepsite conform legii, persoanele care îmi folosesc imaginea pentru a promova o fictivă vânzare de acțiuni la o companie!
Aceste informații false reprezintă o grosolană tentativă de manipulare!
Nu am făcut și nu voi face reclamă pentru nicio companie și nu accept ca imaginea mea să fie folosită în astfel de acțiuni!”, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.
Nu mai departe de luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunțat că au apărut postări tip deepfake care folosesc fraudulos imaginea și vocea guvernatorului sa pentru a convinge publicul să facă investiții financiare pe o platformă inexistentă.
Deepfake, conform proiectului de lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei, reprezintă orice conținut falsificat de tip imagine, audio și/sau video realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, astfel încât să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri pentru care nu și-a dat consimțământul, care în realitate nu au fost spuse sau făcute de acea persoană.
„Reiterăm faptul că Banca Națională a României nu face recomandări și propuneri de investiții. În cazul în care ați dat curs unor astfel de anunțuri false, raportați imediat aceste situații autorităților competente”, a informat BNR.
Recent, și Sebastian Burduja a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva utilizării tehnologiei deepfake pentru înșelarea cetățenilor în achiziționarea de servicii false de investiții în domeniul energiei.
Țintă a escrocilor care încearcă să păcălească cetățenii să bage bani în așa zise investiții în acțiuni au fost și companii de stat precum Romgaz și Hidroelectrica.
Facebook nu ia în seamă reclamațiile
Problema este că, și dacă un utilizator informează Facebook asupra unei reclame ca fiind înșelătoare sau că se folosește de imaginea unei persoane publice și îi clonează vocea pentru a transmite mesajul înșelător, Facebook îi trimite următorul mesaj, fără a lua altfel de măsuri pentru oprirea fenomenului: „Nu am șters reclama. Menținem procesul de analiză cât mai corect posibil, utilizând aceleași Standarde privind publicitatea pentru analizarea rapoartelor. Am revizuit reclama și am constatat că nu încalcă standardele noastre privind publicitatea. Deoarece ai raportat reclama, nu ți-o vom mai afișa. În plus, poți alege ce reclame vezi, ascunzând reclame și modificând preferințele de publicitate. Dacă nu ești de acord cu decizia de a nu elimina reclama, poți solicita o analiză”.