Graul romanesc va putea fi vandut doar ca furaj
0Astfel, romanii ar putea manca paine din grau frantuzesc
Marea majoritate a depozitelor de cereale din Romania nu indeplinesc standardele europene. Nici un sfert dintre spatiile de depozitare nu au dotarea necesara certificarii calitatii, spun depozitarii. "Sunt foarte putine silozuri care respecta normele europene. Pana la momentul aderarii, depozitele trebuie modernizate, pentru ca cerealele noastre sa fie acceptate pe piata comuna", ne-a declarat Sorin Dogaru, reprezentantul Organizatiei Depozitarilor Comercianti din Romania (ODCR). Daca la 1 ianuarie 2007 conditiile de depozitare vor fi la fel de rudimentare, graul romanesc nu va mai putea fi valorificat nici macar pe piata interna, spun atat depozitarii, cat si producatorii. "Depozitarea este cea care da calitatea cerealelor, pentru ca pastrarea in conditii optime face ca graul sa-si mentina caracteristicile. Silozurile trebuie modernizate, altfel, dupa integrare, graul romanesc va putea fi vandut doar ca furaj", spune si Viorel Matei, presedintele Asociatiei Producatorilor de Cereale Timis. Avand in vedere ca marile state europene au probleme in valorificarea productiei mari de grau, producatorii romani se tem ca graul excedentar al Frantei, de exemplu, sa nu fie cel care sa acopere necesarul Romaniei. Chiar daca exista pericolul ca productia de cereale sa nu poata fi valorificata din cauza depozitarii nesatisfacatoare, proprietarii de depozite spun ca va fi foarte greu sa reuseasca in mai putin de doi ani sa achizitioneze cantare si sa doteze silozurile cu laboratoare de certificare. "Desi la ora actuala nici 20 la suta dintre depozite nu corespund cerintelor europene, nici nu se prea pot face investitii pentru modernizarea lor. Aceasta pentru ca retehnologizarea inseamna foarte multi bani, pe care oamenii nu ii au", spune Viorel Matei. O solutie pentru finantarea modernizarii silozurilor este programul SAPARD. Si in acest caz apare o problema: beneficiarul trebuie sa asigure jumatate din investitie. "Proprietarii de depozite nu au acesti bani, ei pot apela la banci pentru a le acorda credite cu care sa-si acopere partea. Din pacate, foarte putine banci le dau bani si intotdeauna apar probleme cu garantiile. Ar trebui sa fie acceptate drept gaj chiar depozitele sau partea din investitie care revine beneficiarului", este de parere Nicolae Sitaru, presedintele Asociatiei Cultivatorilor de Cereale Ialomita. El precizeaza ca numai pentru dotarea unui depozit cu instalatiile necesare aerisirii si uscarii sunt necesari 50 euro/tona. Aceasta suma este infima pe langa fondurile care trebuie investite in aparatele necesare determinarii calitatii, spun depozitarii. "Suma totala difera in functie de marimea depozitului si de investitia facuta (instalatii de uscare, infiintarea de laboratoare, dotarea cu cantare). Poate fi vorba despre cateva zeci de mii de euro, dar se poate ajunge si la 300.000 euro", a precizat Viorel Matei. Unii depozitari sunt de parere ca ar fi mai ieftin sa construiasca alte silozuri decat sa le modernizeze pe cele deja existente. "Investitia in modernizare poate fi amortizata in trei ani, dar numai daca gradul de acoperire a capacitatii silozului este de peste 60%. In general, se utilizeaza 25-30% din capacitate", ne-a declarat Ion Scurteli, presedintele ODCR. Pretul pentru depozitarea unei tone de grau este de 60.000 lei/luna, la care se adauga receptia, conditionarea, uscarea, incarcarea si descarcarea din vagoane. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, capacitatea de depozitare a Romaniei este de aproximativ zece milioane tone.