Furnizorii din telecomunicaţii cer ajutor de la Avocatul Poporului şi Comisia Europeană: Ordonanţa lăcomiei afectează investiţiile şi creşte tarifele

Furnizorii de servicii de telecomunicaţii au solicitat Avocatului Poporului să sesizeze „ordonanţa lăcomiei” la Curtea Constituţională şi au cerut, de asemenea, ajutor de la oficialii Comisiei Europene. Furnizorii susţin OUG 114 creşte tarifele, afectează investiţiile, duce la un nou exod al personalului şi România va rata introducerea tehnologiilor precum 5G, IoT, smart city.

Comunitatea furnizorilor de servicii de telecomunicaţii grupaţi în Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) atrage atenţia asupra efectelor negative pe care le induce OUG 114/29.12.2018 în ceea ce priveşte dezvoltarea acestui sector de importanţă strategică.

Potrivit ANISP, articolul 77 din Ordonanţă, care introduce o taxă de 3% din cifra de afaceri pentru companiile din domeniu, impune o suprataxare a industriei, generând astfel următoarele efecte negative:

• Suprataxarea industriei de telecomunicaţii afectează investiţiile. Ţintele privind digitalizarea României, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, acoperirea zonelor „albe” (fără acoperire cu servicii de Internet broadband) – vor fi ratate. Acest lucru va antrena frânarea creşterii economice viitoare a României;
• Suprataxarea industriei de telecomunicaţii duce la creşterea tarifelor către utilizatorii finali. Ca efect secundar, creşterea numărului de abonamente Internet şi/sau servicii telecomunicaţii mobile va încetini;
• Suprataxarea industriei de telecomunicaţii afectează mediul concurenţial. În prezent, competiţia pe piaţa serviciilor de telecomunicaţii este foarte intensă. Marjele de profit net ale celor mai mari dintre operatori se situează undeva la o medie de 5%, iar uneori trec şi în teritoriul negativ (în anumiţi ani companiile înregistrează pierderi). Dacă la acest mediu ultra-competitiv se adaugă o povară de 3% din cifra de afaceri, unii operatori dintre cei alternativi vor închide porţile. Ca efect indirect vom observa o scădere a veniturilor bugetare provenite din taxele şi impozitele aferente salariilor celor care vor fi disponibilizaţi şi un nou exod al personalului calificat către alte ţări ale Uniunii Europene;
• Suprataxarea industriei de telecomunicaţii contravine legislaţiei româneşti şi europene privind telecomunicaţiile. Astfel: (a) ANCOM trebuie să perceapă tarife care să îi asigure buna funcţionare şi nimic mai mult (conform art. 12 a directivei 2002/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice); (b) Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 impune statelor membre să identifice măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice; (c) Prevederile constituţionale prevăd justa aşezare a sarcinilor fiscale (art. 56) şi egalitatea în faţa legii (art. 16) – articole încălcate prin suprataxarea discriminatorie a furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice;  (d) Prevederile constituţionale prevăd prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legislaţia internă (art. 11 si art 148) – articole încălcate prin adoptarea unui mecanism de stabilire a tarifului de monitorizare, contrar mecanismului european de calcul în funcţie de necesităţile bugetare ale autorităţii de reglementare.

„Dacă privim ce se întâmplă în alte state ale Uniunii Europene, observăm că tariful de monitorizare este mult mai mic sau chiar inexistent. De exemplu, autoritatea de reglementare din Regatul Unit (OFCOM) solicită un tarif de 0,1160% din cifra de afaceri, numai companiilor cu cifră de afaceri de peste 5 milioane lire sterline (conform website OFCOM pentru 2018 şi 2019). În Germania, Bundesnetzagentur nu percepe tarif de supraveghere. Aceste exemple demonstrează încă o dată că noua reglementare din România, cu un nivel stabilit la 3%, este mult exagerată”, susţin reprezentanţii Asociaţiei.

Potrivit lor, o altă serie de efecte negative este generată de art. 85 din Ordonanţa 114/2018, întrucât se stabilesc penalităţi exagerate – de până la 10% din cifra de afaceri – pentru „furnizorii care încheie contracte de … întreţinere, înlocuire a reţelelor … şi a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora … în lipsa autorizaţiei de construire”. Cu alte cuvinte, un operator care efectuează o lucrare de întreţinere (de exemplu o intervenţie pentru remedierea unui cablu de comunicaţii) poate fi amendat cu 10% din cifra de afaceri pentru că nu aşteaptă eliberarea unei autorizaţii de construcţii – proces care poate dura şi câteva luni. Or, utilizatorii serviciilor sunt profund deranjaţi şi de o întrerupere de câteva ore – şi pe bună dreptate.

Având în vedere aceste aspecte, ANISP anunţă că a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea art. 77 pct. 4 din OUG 114/2018. Simultan, ANISP a trimis o scrisoare către Direcţia Generală Reţele de Comunicaţii, Conţinut şi Tehnologie (DG CONNECT) a Comisiei Europene prin care se solicită sprijinul Comisiei, invocând argumentele sus menţionate.