Franzela, tutunul si alcoolul - hrana de baza a romanilor
0Romanii beau, mananca bine si cam atat. Cheltuiesc putini bani pentru sanatate, recreere si cultura. Dar cei mai putini, pe educatie - 0,9% din veniturile pe gospodarie. Aproape zero lei, cheltuiTi
Romanii beau, mananca bine si cam atat. Cheltuiesc putini bani pentru sanatate, recreere si cultura. Dar cei mai putini, pe educatie - 0,9% din veniturile pe gospodarie.
Aproape zero lei, cheltuiTi pe carti
Cartile nu prea mai conteaza in viata romanilor. Pe primul trimestru al acestui an, doar 0,9% din bugetul unei familii a fost alocat pentru cheltuielile privind educatia. In schimb, de sase ori mai mari au fost cheltuielile pentru bauturi alcoolice, tutun si cafea.
Pe aceste produse si servicii, orasenii sunt cei care isi cheltuiesc veniturile. Ei consuma, pentru o gospodarie, cu 2,8 milioane de lei pe luna mai mult decat taranii. Acestia din urma sunt avantajati de faptul ca isi asigura traiul zilnic din resurse proprii - peste 56% din cheltuielile cu alimentele. Cel mai bine plasati in harta cheltuielilor sunt locuitorii din zona Bucuresti-Ilfov, care au consumuri mai mari cu 27,7% decat romanii din restul tarii. Chiar si pentru servicii, bucurestenii cheltuiesc mai mult - 3,6 milioane pe luna, mai mult cu 1,7% decat media pe tara. Oltenii stau cel mai prost la servicii, cheltuind doar 1,6 milioane de lei pe luna.
Painea, 19% din cheltuielile pe alimente
La produsele alimentare, painea figureaza la loc de cinste pe masa romanilor. Franzelele absorb, in medie pe tara, 19,7% din totalul cheltuielilor. Carnea isi are si ea un loc bun - 22,2%, dar si laptele, branzeturile si ouale - 15,8%.
Daca doreste sa se aprovizioneze cu trei produse alimentare de baza - paine, franzelarie, carne si preparate din carne, lapte, branzeturi si oua - o gospodarie trebuie sa aloce cel putin 57,7% din totalul cheltuielilor cu produse alimentare si bauturi alcoolice.
In marfurile nealimentare, romanii o lasa mai moale - ei cheltuiesc cam 2 milioane de lei pe gospodarie, deci, aproximativ 700.000 per persoana. In contextul in care cheltuiesc pe alimente si servicii peste 62,5% din veniturile lunare, oamenii nu-si mai pot permite si necesitati vestimentare.