Franța vrea să folosească piața de capital din UE pentru finanţarea start-up-urilor

Franţa mizează pe noi eforturi destinate integrării pieţelor de capital fragmentate din Uniunea Europeană, pentru a le da acestora amploarea necesară astfel încât start-up-urile franceze să nu mai fie dependente de fondurile americane de tip venture capital (- fondurile de capital de risc-nr.), au declarat miniştrii, directorii şi investitorii consultaţi de Reuters.

Diversitatea reglementărilor şi supervizărilor locale a păstrat pieţele financiare europene în mare parte în limitele graniţelor naţionale, împiedicând apariţia unor pieţe de capital mai mari capabile să rivalizeze cu cea din SUA. Pentru start-up-urile din Franţa şi alte părţi din UE asta înseamnă că în mod inevitabil trebuie să se îndrepte spre fondurile americane de tip venture capital pentru a-şi finanţa creştere din cauză că nu sunt suficienţi investitori mari acasă.

Chiar dacă finanţarea americană este binevenită, rezultatul este o oportunitate ratată pentru Europa, spune Matthieu Rouif, director la start-up-ul francez Photoroom, care recent a strâns 43 de milioane de dolari de la fondul britanic Balderton şi cel american Y Combinator. „O cantitate uriaşă de avuţie a fost creată în ultimii 20 de ani pe seama inovaţiei în tehnologie iar faptul că europenii nu au acces la asta este o mare problemă”, a spus Matthieu Rouif la târgul Viva Technology, care a avut loc săptămâna trecută la Paris.

Primele 10 mari fonduri de venture capital sunt toate din SUA şi depăşesc cu mult rivalii europeni când vine vorba de fondurile pe care le pot strânge pentru investiţii, arată datele furnizate de Banca Centrală a Franţei.

Un studiu publicat de fondul Atomico în 2023 a estimat că start-up-urile europene vor strânge 45 de miliarde de dolari în acel an, comparativ cu 120 de miliarde de dolari strânşi în SUA.

În consecinţă, Guvernul francez face presiuni pentru ca următoarea Comisie Europeană să facă o prioritate din relansarea planurilor vizând uniunea pieţelor de capital din UE prin armonizarea reglementărilor şi supervizării financiare în cele 27 de state care formează blocul comunitar.

Chiar dacă există consens în rândul guvernelor europene că trebuie făcute progrese, cel puţin în principiu, în această direcţie, în practică unele guverne rămân reticente la ideea de a renunţa la controlul reglementării asupra pieţelor lor financiare.

Ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, a avertizat că Europa nu îşi permite să mai piardă timpul, dând drept exemplu Mistral AI, răspunsul francez la OpenAi. „Mistral trebuie să strângă fonduri în următoarele şase luni, va fi vorba de foarte mulţi bani. Aşa că fie facem progrese cu uniunea pieţelor de capital, fie vor merge în altă parte”, a declarat Bruno Le Maire, la târgul Viva Technology.

O altă modalitate pentru a creşte segmentul de venture capital din UE ar fi o mai mare implicare a investitorilor din sectorul public, precum Banca Europeană de Investiţii, în finanţarea start-up-urilor, prin acceptarea unor riscuri mai mari decât investitorii privaţi, a apreciat guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau.

În paralel, pentru multe firme europene de venture capital, o piaţă unificată ar face mai atractivă flotarea companiilor pe care ele le finanţează mai degrabă în Europa decât în SUA.

Start-up-urile europene care ajung să se floteze pe pieţele de acasă ar putea aştepta de asemenea şi o bază de investitori mai stabilă decât în SUA, unde investitorii sunt mai probabili să îşi vândă participaţiile la firmele străine în perioade de scădere, spune Louis Dussart de la grupul de venture capital RTP Global. „Ar fi un adevărat moment de cotitură dacă am putea face din Europa un loc atractiv pe care să îşi faci ieşirea şi să aduci lichiditatea înapoi în ecosistem”, a spus Dussart.