Foametea face ravagii: peste 281 de milioane de oameni, din care 30% copii, nu au ce mânca

Insecuritatea alimentară la nivel mondial a fost în anul 2023 la niveluri mai ridicate decât în perioada pre-COVID-19, relevă cel mai recent Raport Global Report on Food Crises (GRFC, 2024).

Datele sunt cuprinse în raportul BNR „România – Zona Euro Monitor UE: provocări uriașe și constrângeri financiare tot mai severe”, realizat de o echipă coordonată de academicianul Daniel Dăianu.

Potrivit raportului, în 2023, 281,6 milioane persoane, adică 21,5% din totalul populației analizate, s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară în 59 de state și teritorii de unde se colectează date.

Comparativ cu anul 2022 procentul este mai mic cu 1,2 la sută, dar, per total, numărul oamenilor care trăiesc în aceste condiții a crescut cu 24 de milioane, ca urmare a creșterii numărului de state și teritorii analizate dar și a deteriorării situației în unele zone.

„Este al cincilea an consecutiv în care crește la nivel mondial numărul de persoane care trăiesc această dramă și au nevoie de asistență umanitară urgentă. Totuși, s-au înregistrat și îmbunătățiri, în 17 state din cele 36 cu date comparabile, unde 7,2 milioane persoane nu au mai fost supuse stresului cauzat de insecuritate alimentară”, se arată în raport.

Războaiele sunt vinovate

Conflictul este principalul determinant al insecurității alimentare, 135 milioane persoane fiind afectate de insecuritate alimentară din această cauză, la nivel mondial. Raportul actual menționează conflictele din Sudan și Fâșia Gaza prin gravitatea consecințelor acestora. În Sudan s-a înregistrat cel mai mare număr de persoane aflate în faza de urgență, nivelul 4 pe scala Cadrului Integrat de Clasificare a Securităţii Alimentare.

Tot în Sudan s-a înregistrat și cel mai mare număr de persoane strămutate intern, întărind corelația între migrația forțată și insecuritate alimentară. De altfel, acest raport menționează cel mai ridicat număr de persoane strămutate forțat, 90 milioane persoane din 59 de state și teritorii, cel mai mare număr de 8 ani de când GRFC colectează date despre insecuritatea alimentară la nivel global.

La momentul actual, situația din Sudan continuă să fie problematică, existând un risc real de foamete (IPC, Iunie, 2024), dacă persistă conflictul care durează de peste 14 luni. Jumătate din populația Sudanului (25,6 milioane persoane) se confrună cu insecuritate alimentară de cel puțin nivelul 3 pe scala IPC, 18 la sută (8,5 milioane oameni) sunt în faza 4 pe scala IPC iar 755 mii persoane trăiesc în insecuritate alimentară nivelul 5, catastrofă.

Fâșia Gaza, în cea mai severă criză alimentară

În anul 2023, per total, au fost 700 mii persoane aflate în faza de catastrofă umanitară nivel 5, aproape dublu față de anul 2022, un alt record negativ al analizelor GRFC (GRFC, 2024). Aceste persoane provin din zone din Burkina Faso, Somalia, Mali și Fâșia Gaza. Situația din Fâșia Gaza s-a transformat în cea mai severă criză alimentară din istoria măsurătorilor GRFC și IPC. 80 la sută din populația din întreaga Fâșie Gaza a fost strămutată intern până la sfârșitul anului 2023 (GRFC, 2024).

Analizele celor două organizații indicau faptul că în perioada decembrie 2023 - martie 2024, 600 mii persoane din Gaza s-au aflat la nivelul 5/Catastrofă pe scala IPC. Prognozele arătau că, dacă va continua conflictul și în absența ajutorului umanitar, până în luna iulie 2024 jumătate din populație, adică 1,1 milioane persoane vor fi în această situație. Foametea era iminentă în guvernoratele nordice ale Gaza și în Gaza de Nord pentru 70 la sută din populație (IPC, martie 2024).

Cel mai recent raport, publicat în 25 iulie, arată o îmbunătățire temporară a situației în zona de nord, pe fondul intensificării livrărilor de ajutoare umanitare. Astfel că, pe moment, nu sunt îndeplinite condițiile pentru a fi declarată foametea în aceste zone.

Cu toate acestea, până în luna septembrie 2024, 96 la sută din populația din întreaga Fâșie Gaza, (2,15 milioane persoane) se va confrunta cu insecuritate alimentară nivelul 3 pe scala IPC, iar 495 mii persoane vor trăi la limita foametei, nivelul 5 pe scala IPC, „catastrofă umanitară”. Riscul de foamete există și se adâncește pe măsură ce conflictul înaintează. Oficiali ai Programului Alimentar Mondial au declarat la inceputul lunii mai (McCain, NBC, 2024) că în partea de nord a Fâșiei este foamete, dar comunicate oficiale care să ateste acest lucru nu au fost emise.

Catastrofă alimentară și foamete de nivelul 5

În cei 20 de ani de existență a IPC, doar în Somalia (2011) și Sudanul de Sud (2017) situația a fost atât de neagră încât să fie indeplinite condițiile pentru a fi clasificată drept foamete pe scala IPC.

Deși catastrofa umanitară și foametea sunt ambele considerate nivelul 5, nu sunt același lucru. Catastrofa atestă impactul insecurității alimentare la nivelul gospodăriilor, în timp ce foametea se referă la zone, nu la gospodării. Astfel foametea este declarată de către agențiile internaționale atunci când într-o zonă sunt îndeplinite simultan 3 condiții (IPC, 2024): ‒ 20 la sută dintre gospodării se confruntă cu lipsă extremă de alimente; ‒ 30 la sută dintre copii suferă de malnutriție acută; ‒ se constată decesul a doi adulți sau patru copii la fiecare 10 mii persoane, în fiecare zi, din cauza foamei sau din cauza malnutriției și a bolilor.

Potrivit IPC (2024) foametea poate fi declarată în două moduri: cu dovezi solide (dacă sunt dovezi clare că au fost depășite pragurile de mai sus) și cu dovezi rezonabile (dacă există dovezi clare că două dintre cele trei condiții de mai sus au fost îndeplinite și analiștii evaluează că cel mai probabil a fost depășit și cel de-al treilea prag).

Puterea de cumpărare a fost redusă de inflația persistentă

Raportul GRFC mai relevă faptul că peste 36 milioane persoane din 39 de țări și teritorii s-au confruntat cu insecuritate alimentară nivelul 4, mai mult de o treime fiind persoane din Sudan și Afghanistan. De asemenea, 165,5 milioane persoane din 41 de state s-au aflat la nivelul 3 de insecuritate alimentară, în timp ce 292 milioane oameni la nivel global din 40 de țări s-au confruntat cu insecuritate alimentară cronică, nivelul 2 pe scala IPC. Șocurile economice sunt o altă cauză a insecurității alimentare. 75 milioane persoane din 21 de țări au fost afectate de probleme economice care au produs insecuritate alimentară și lipsă de hrană. Deși prețurile internaționale la alimente sunt în scădere, în țările afectate deja de crize alimentare puterea de cumpărare a fost redusă de inflația persistentă, iar statele cu datorii publice mari au avut opțiuni limitate de a combate efectele inflației.

Vremea extremă a afectat recoltele

Vremea extremă este și ea un determinant semnificativ al insecurității alimentare, fiind principalul motiv care a dus la lipsă de hrană în 18 țări cu o populație de 72 milioane persoane. În multe state oamenii se confruntau deja cu efectele unor secete sau inundații trecute, provocate de fenomene precum El Niño.

Anul 2023 a fost cel mai cald an măsurat vreodată, iar prognozele referitoare la 2024 indică temperaturi similare. În martie 2024 autoritățile din Malawi, Zambia și Zimbabwe au declarat stare de dezastru natural, recoltele fiind afectate de seceta provocată de fenomenul El Niño. Căldură extremă s-a înregistrat și în nordul și centrul Indiei, unde au murit peste 50 persoane în perioada 1-30 martie 2024, în timp ce în nord-estul țării ploile violente au dus la moartea a 14 persoane.