FMI caută banii pierduţi de FNI
0Delegaţia Fondului Monetar Internaţional în România cere Guvernului să-i despăgubească pe deponenţi din bugetul de stat . După o serie de încercări nereuşite de a scăpa de plata despăgubirilor în dosarul FNI, CNVM pare să fi câştigat FMI-ul ca aliat. În final, statul ar putea fi bun de plată.
Citiţi şi: Ioana Maria Vlas: FNI-ul nu ar fi existat fără complicitatea expresă a statului român
Lobby-ul făcut de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) pe lângă finanţatorii externi i-a determinat pe aceştia să ceară Executivului, în cadrul ultimelor negocieri de la Bucureşti, să-i despăgubească pe deponenţii la Fondul Naţional de Investiţii (FNI) din bugetul de stat. Deşi discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) se încheie abia astăzi, Guvernul a refuzat până acum solicitarea celor de la Washington. Necunoscând argumentele Fondului, această cerere pare să fie, în cel mai bun caz, o eroare de comunicare. Unii analişti taxează însă mai dur abordarea. Fostul preşedinte al BRD, actualmente consultant de investiţii, Bogdan Baltazar, spune că sugestia FMI pare desprinsă din economia socialistă.
„Sigur, a existat gafa enormă a lui Camenco Petrovici (n.n. - fostul preşedinte al CEC) de a da garanţia băncii pentru investiţiile FNI. Dar ca să extinzi această responsabilitate a unei bănci - chiar dacă ea aparţine statului - asupra contribuabililor este o greşeală", a declarat Baltazar pentru „Adevărul".
Datorie privată, plătită prin datorie publică
Potrivit fostului bancher, regula „cască ochii când semnezi", invocată în cazul refacerii Ordonanţei 50 mai aproape de recomandările băncilor, trebuie să se aplice şi în cazul deponenţilor la FNI, cu atât mai mult cu cât, în această situaţie, instanţa a decis că este vorba despre un joc în sistem piramidal. „Eu sper că Guvernul va refuza să facă despăgubirile de la buget, chiar dacă asta ar împovăra CNVM. Altfel, va trebui ca statul să facă, din nou, datorie publică", mai arată Baltazar.
În afara persoanelor inculpate în dosarul FNI, CNVM a fost obligată prin sentinţă definitivă şi executorie să achite despăgubiri către cei aproximativ 130.800 de reclamanţi. Sentinţa a fost motivată prin faptul că supraveghetorul pieţei de capital este vinovat de faptul că în perioada 1999-2000 a permis funcţionarea FNI, deşi acesta nu mai avea depozitar. Suma exactă imputată CNVM nu a fost calculată, deoarece pentru fiecare plată trebuie luată suma investită iniţial şi indexată cu rata inflaţiei. Potrivit unor surse oficiale, valoarea plăţilor se ridică la 60 de milioane de euro, adică jumătate din cât a plătit Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) în ultimii cinci ani. Aceasta din urmă a preluat, în 2001, obligaţiile de plată ale CEC faţă de deponenţii FNI. Suma pe care CNVM ar trebui să o plătească drept despăgubiri depăşeşte cu mult bugetul instituţiei, iar aceasta a avut numeroase tentative de a întoarce decizia instanţei, însă toate nereuşite.