Fitch a confirmat ratingul României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă din cauza dezechilibrelor financiare şi a războiului din Ucraina
0Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la "BBB minus" cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria „investment-grade” (recomandat pentru investiţii), se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.
Ratingul României "BBB minus" este susţinut de apartenenţa la UE şi fluxurile de capital din UE care sprijină investiţiile şi macrostabilitatea, şi PIB-ul per capita, indicatorii privind guvernanţa şi dezvoltarea umană, care sunt peste cele ale altor state care beneficiază de un rating din categoria "BBB". Însă acestea sunt contrabalansate de un deficit bugetar şi un deficit de cont curent mai ridicate comparativ cu deficitele altor ţări, cu performanţe scăzute privind consolidarea bugetară şi rigidităţi ridicate ale bugetului, şi o poziţie de debitor extern net relativ ridicată, apreciază Fitch.
Perspectiva negativă reflectă incertitudinile continue privind implementarea politicilor care să vizeze combaterea dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu şi impactul războiului din Ucraina şi al crizei din energie asupra performanţei economice, fiscale şi externe a României, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.
Invadarea Ucrainei de către Rusia reprezintă o turbulenţă externă semnificativă, deoarece va intensifica riscurile pe termen scurt la adresa creşterii economice şi a inflaţiei, şi, într-o mai mică măsură, la adresa finanţelor publice şi externe. Exporturile şi legăturile comerciale cu Rusia - precum şi cu Ucraina şi Belarus - sunt limitate (exporturile spre cele trei ţări au reprezentat doar 2,3% din total în 2020) şi, spre deosebire de alte ţări din regiune, România importă o pondere modestă din cantitatea sa de gaze din Rusia (20%, restul fiind produs pe plan intern). Totuşi, majorarea semnificativă a preţului materiilor prime, perturbările din lanţurile de aprovizionare şi creşterea mai slabă a principalilor parteneri economici ai României (în special zona euro) vor avea efecte negative semnificative, intensificând riscurile pe termen scurt, avertizează Fitch.
Fitch se aşteaptă la o încetinire a creşterii economiei la 2,1% în 2022 (de la 5,9% în 2021), reflectând în principal încetinirea consumului şi a exporturilor. Deşi Guvernul a adoptat unele măsuri pentru a compensa costurile mai ridicate cu energia, ele vor fi probabil insuficiente pentru a preveni o pierdere a puterii de cumpărare. Fitch se aşteaptă ca investiţiile publice să ofere un impuls în semestrul doi din 2022, în linie cu o absorbţie mai ridicată a Cadrului financiar multianual 2014-2020 şi de la Fondul de redresare şi rezilienţă. În 2023, Agenţia se aşteaptă la o accelerare suplimentară a ritmului investiţiilor care, combinate cu ipoteza Fitch privind normalizarea comerţului extern şi a lanţurilor de aprovizionare, vor majora creşterea economiei la 4,8%.
Indicele armonizat al preţurilor de consum va fi în medie de 10% în 2022 (cel mai ridicat nivel din 2004), iar în trimestrul doi din 2022 inflaţia va fi de peste 10%, posibil şi în trimestrul trei (de la 7,9% în februarie), reflectând preţul mai ridicat al energiei şi al materiilor prime. Spre deosebire de alte ţări din regiune, creşterea salariilor pare a fi moderată (în special în urma limitărilor asupra salariilor publice), dar presiunile vor creşte probabil deoarece continuă înăsprirea pieţei forţei de muncă continuă şi angajaţii simt o presiune asupra nivelului de trai. Fitch se aşteaptă la o atenuare a inflaţiei la 5,5% în 2023.
În pofida aşteptărilor privind o creştere solidă a veniturilor, Fitch se aşteaptă ca deficitul fiscal să se situeze la 7,1% din PIB anul acesta, faţă de obiectivul de deficit bugetar de 6,3% din PIB.
Agenţia de evaluare subliniază că principalii factori care, individual sau împreună, ar putea conduce la o retrogradare a ratingului suveran sunt: reducerea încrederii în capacitatea de a implementa consolidarea fiscală, care subminează credibilitatea politicii fiscale, duce la o creştere mai rapidă decât s-a proiectat a datoriei publice, reduce flexibilitatea de finanţare sau sporeşte riscurile la adresa stabilităţii macroeconomice şi a sectorului extern.
În sens invers, principalii factori care ar putea conduce la o îmbunătăţire a ratingului sunt îmbunătăţirea încrederii că strategia fiscală a Guvernului va duce la reducerea deficitului fiscal şi la stabilizarea nivelului datoriei ca procent din PIB pe termen mediu, şi sporirea rezilienţei economice şi externe la înăsprirea condiţiilor de finanţare şi a riscurilor geopolitice.