Fiscalişti, despre salariul unic european: Creşterea salariului minim în România poate redresa economia
0Fiscaliştii EY România au efectuat o analiză privind creşterea salariului minim pe economie, pornind de la propunerea Uniunii Europene de introducere a unui salariu unic european, concluzionând că o majorare a salariilor mici din România poate redresa economia.
Salariile minime în statele membre ale Uniunii Europene (UE) au variat de la 312 EUR la 2,142 EUR în luna ianuarie 2020, conform datelor Eurostat. În România, salariul minim este de 2.230 lei, adică, aproximativ, 460 EUR, care ne poziţionează mult sub media europeană.
Încă de la începutul anului, UE a cochetat cu ideea de a introduce un salariu minim la nivelul statelor membre şi, în acest sens, a fost lansată o consultare cu părţile interesate, menită să vină cu o propunere concretă până în toamna acestui an.
Nicolas Schmit, Comisarul UE pentru locuri de muncă şi drepturi sociale a declarat la începutul anului că oamenii „trebuie să fie plătiţi pentru munca lor pentru a duce o viaţă decentă” – el fiind şi promotorul acestei iniţiative.
În general, orice perioadă de criză produce inegalităţi în rândul oamenilor. În contextul generat de Covid-19, impactul măsurilor luate de state, cum ar fi distanţarea socială, şomajul tehnic, închiderea unor activităţi a avut ca urmări un declin al economiilor, iar aceste elemente produc inegalităţi în rândul oamenilor.
Comisia Europeană (CE) nu a renunţat la ideea salariilor minime, prin care să se asigure că lucrătorii din UE îşi câştigă un trai decent. Mai mult, CE este de părere că un venit minim este crucial pentru relansarea economiilor statelor membre în urma acestei pandemii.
În acest context, pe 3 iunie s-a lansat o nouă rundă de consultări cu partenerii sociali în ceea ce priveşte salariul minim la nivelul UE. Acum, Comisia are în vedere atât instrumente obligatorii (directive), cât şi non-obligatorii (recomandări ale Consiliului European) pentru o iniţiativă a salariului minim în statele membre ale UE, iar punerea în aplicare ar fi la latitudinea guvernelor. Această abordare este efectul diferenţelor din cadrele naţionale. Spre exemplu, în statele membre nordice, salariul minim este rezultatul negocierii colective, în timp ce în alte state, precum România, standardul minim este stabilit de guvern.
Obiectivul acestei iniţiative nu este de a impune un salariu minim sau de a armoniza abordarea diferitelor state membre, ci de a asigura un cadru pentru o remuneraţie echitabilă, obiectivul fundamental fiind acela ca toţi cetăţenii UE să poată beneficia de protecţie prin salariul minim. Un salariu minim adecvat ar trebui să-i ajute pe cei cu salarii mici să urce scara de venituri. Un studiu al Eurofound susţine că introducerea unui nivel al salariului minim de 60% din salariul mediu naţional ar creşte considerabil câştigul persoanelor cu venituri mici care lucrează în majoritatea statelor membre ale UE.
În conformitate cu Tratatul Fundamental al UE, înainte de a prezenta propuneri în domeniul politicii sociale, CE trebuie să consulte părţile interesate cu privire la posibila direcţie a acţiunii Uniunii. Prin urmare, consultarea publică iniţiată are acum scopul de a colecta opinii, iar ulterior să se creeze cadrul legislativ.
„În concluzie, deşi introducerea unui salariu minim la nivelul statelor membre ale UE părea acum mai puţin de un an un subiect utopic, ca urmare a contextului creat de COVID-19, care a afectat în special sectoarele cu o pondere mai mare a lucrătorilor cu salarii mici, precum retail şi turism, această idee a prins şi mai multă viteză şi se văd iniţiativele CE în acest sens.
Pe lângă beneficiul de a reduce inegalităţile între cetăţeni, creşterea salariului minim lărgeşte baza de impozitare, stimulează consumul intern şi cererea, lucruri ce ajută la relansarea economiei. Astfel, consider că rolul salariilor minime pentru protejarea lucrătorilor cu salarii mici devine din ce în ce mai important şi că acestea pot ajuta la susţinerea cererii interne în timpul redresării economice, protejând în acelaşi timp locurile de muncă ale cetăţenilor”, a declarat Mihaela Mitroi, Partener, Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România, lider al activităţii de consultanţă fiscală şi juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală (CESA).