Firmele nu sunt de acord cu răspunderea penală pentru reţinerea şi neplata contribuţiilor. Efecte: controale abuzive, închiderea societăţilor, concedieri, şomaj
0O majoritate covârşitoare din firme nu sunt de acord să răspundă penal pentru nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata contribuţiilor sociale, conform unui sondaj realizat de Consiliul pentru Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România. Ele susţin că măsura va duce la sporirea controalelor abuzive, închiderea societăţilor, concedierea personalului şi şomaj.
Întrebaţi dacă sunt de acord cu angajarea răspunderii penale pentru nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata, în tot sau în parte, în cel mult 30 de zile de la împlinirea termenului legal, a unui număr de 32 de impozite şi contribuţii, 94,4% din respondenţii la un sondaj au spus că nu sunt de acord.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada 12 – 18 decembrie 2017 - Testul IMM pentru proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative- care a vizează angajarea răspunderii penale pentru nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata impozitelor şi contribuţiilor, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul site-ului www.cnipmmr.ro, la nivelul vizitatorilor acestuia şi ai membrilor CNIPMMR.
Respondenţii, în număr de 544, sunt: 58,8% microîntreprinderi, 23,1% întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii, 2,5% întreprinderi mari şi 3,7% altă formă juridică.
Ce dificultăţi au întâmpinat în reţinerea şi plata contribuţiilor
Întrebaţi dacă au întâmpinat dificultăţi în reţinerea şi plata, în tot sau în parte a impozitelor şi contribuţiilor, 74,1% dintre respondenţi au răspuns pozitiv.
De asemenea, printre cele mai importante motive care au creat dificultăţi în reţinerea şi plata, în tot sau în parte a impozitelor şi contribuţiilor, respondenţii au menţionat:
- neîncasarea la timp a facturilor de la beneficiar - 92,2%
- plata întârziată din contractele de achiziţie publică - 80,7%
- factorilor aleatorii (blocaje în economie, condiţii meteo nefavorabile, etc) - 69,5%
- dificultăţi privind obţinerea unui credit bancar sau a altor finanţări - 46,4%
Efecte negative
Printre cele mai importante efecte negative identificate de către respondeţi ce pot apărea ca urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă, se numără:
- sporirea controalelor abuzive, ca urmare a îndemnizaţiilor de stimulare a personalului din cadrul ANAF şi MFP - 87%
- închiderea societăţilor - 74,4%
- concedierea personalului şi şomaj - 65,9%
- reducerea veniturilor la buget, ca urmare a închiderii societăţilor şi plata îndemnizaţiei de şomaj şi ajutoare sociale - 49%
- reducerea investiţiilor - 36,6%
Efecte pozitive
În ceea ce priveşte efectele pozitive identificate de către respondeţi că pot apărea ca urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă, se numără:
- creşterea veniturilor la buget din impozite şi contribuţii - 69,2%
- creşterea conformării la plata obligaţiilor fiscale - 54,8%
- niciun efect pozitiv - 38,7%
- protecţia persoanelor cărora li s-au reţinut impozite/contribuţii - 30,8%
Alte măsuri care ar putea fi luate în considerare
Întrebaţi ce măsuri consideră că ar contribui la rezolvarea problemelor generate de nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata impozitelor şi contribuţiilor”, respondenţii au menţionat:
- eşalonarea plăţii impozitelor şi contribuţiilor pentru motive întemeiate - 59%
- luarea în considerare a tuturor factorilor aleatorii care afectează cash-flow-ul societăţii (neîncasarea la timp a facturilor, plata întârziată din contractele de achiziţie publică, etc.) - 58,4%
- acordarea de facilităţi fiscale, având în vedere că se face un serviciu statului (se reţine şi se virează la buget obligaţii pentru alte persoane) - 52,2%
- măsuri de prevenţie - 47,7%
- măsuri de negociere, orientare, consiliere pentru găsirea unor soluţii de redresare - 38,5%.