Finlanda renunţă la experimentul venitului minim garantat
0După ce Finlanda a introdus, în premieră, un proiect pilot prin care să le ofere unor cetăţeni un venit lunar de bază, ţara a decis să renunţe la acest experiment, scrie BBC.
Guvernul finlandez a decis să nu extindă proiectul prin care plătea unor cetăţeni un venit de bază lunar de 560 de euro. „Entuziasmul guvernului se evaporă şi a respins finanţarea suplimentară (pentru acest proiect, n.r.)”, a declarat Olli Kangas, unul dintre creatorii experimentului.
Proiectul pilot de doi ani a început în ianuarie 2017, Finlanda devenind prima ţară europeană care a încercat un venit de bază necondiţionat. Cei 2.000 de participanţi - toţi şomeri - au fost aleşi la întâmplare.
Însă el nu va fi prelungit după acest an, deoarece guvernul examinează acum alte sisteme de reformare a sistemului finlandez de securitate socială. „Sunt puţin dezamăgit de faptul că guvernul a decis să nu îl extindă”, a declarat profesorul Kangas, cercetător la Instituţia de Asigurări Sociale (Kela), o agenţie guvernamentală finlandeză. El a spus că guvernul a refuzat cererea instituţiei pentru o sumă suplimentară de 40-70 de milioane de euro care să finanţeze venitul de bază pentru un grup de lucrători finlandezi.
Un alt cercetător de la Kela, Miska Simanainen, a declarat că „reformarea sistemului de securitate socială se află pe agenda politică, dar politicienii discută, de asemenea, multe alte modele de securitate socială, mai degrabă decât venituri de bază”.
Unii văd venitul de bază ca o modalitate de a instala şomerii în locuri de muncă temporare. Argumentul este că, dacă ar fi plătiţi universal, venitul de bază le-ar oferi o plasă de siguranţă garantată. Suporterii spun că venitul de bază ar stimula mobilitatea pe piaţa muncii, deoarece oamenii ar avea venituri şi când sunt între două locuri de muncă.
Când Finlanda a lansat experimentul, rata şomajului era de 9,2% - mai mare decât în rândul vecinilor săi nordici.
Acest lucru, precum şi complexitatea sistemului finlandez de ajutoare sociale, au alimentat solicitările de reforme ambiţioase în materie de securitate socială, inclusiv proiectul pilot privind venitul de bază.
Rezultatele complete ale proiectului nu vor fi însă lansate până la sfârşitul anului 2019.
OCDE a găsit dezavantaje
În luna februarie a acestui an, un think-tank al OCDE a arătat că un sistem universal de credit, precum cel introdus în Marea Britanie, ar funcţiona mai bine decât venitul de bază încercat în Finlanda. Creditul universal înlocuieşte mai multe plăţi de beneficii cu o singură sumă lunară.
Studiul realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a declarat că impozitul pe venit ar trebui să crească cu aproape 30% pentru a finanţa un venit de bază. De asemenea, acesta a susţinut că veniturile de bază ar spori inegalitatea veniturilor şi ar ridica rata sărăciei Finlanda de la 11,4% la 14,1%.
În schimb, OCDE a declarat că creditul universal ar reduce rata sărăciei la 9,7%, dar şi că va reduce complexitatea sistemului de beneficii.
O altă opţiune de reformă luată în considerare de politicienii finlandezi este impozitul negativ pe venit, a declarat profesorul Kangas. În cadrul acestui sistem, persoanele ale căror venituri au scăzut sub un anumit prag ar fi scutite de impozitul pe venit şi ar primi efectiv plăţi de la biroul fiscal.
Provocarea constă în găsirea unui sistem eficient din punct de vedere al costurilor, care stimulează oamenii să lucreze, dar care nu contribuie la inegalitatea veniturilor, a declarat pentru BBC Tuulia Hakola-Uusitalo din cadrul Ministerului finlandez al Finanţelor.
Ce spun alţii despre venitul de bază?
Unii antreprenori miliardari puternici sunt interesaţi de ideea venitului universal de bază, recunoscând că insecuritatea locurilor de muncă este inevitabilă într-o epocă de creştere a automatizării.
Printre aceştia se numără CEO-ul Tesla şi Space X Elon Musk, Mark Zuckerberg al Facebook şi Richard Branson, şeful Virgin Group.
În 2016, alegătorii elveţieni au respins în proporţie copleşitoare propunerea de a introduce un venit de bază garantat pentru toţi.
Suporterii propunerii au sugerat un venit lunar de 2.500 de franci elveţieni pentru adulţi şi de 625 de franci elveţieni pentru fiecare copil.