Filantropia, ascunsă în România

Actele de caritate realizate de companii sau de anumiţi oameni de afaceri nu ar trebui să rămână anonime, deoarece sunt nişte exemple demne de urmat. Aceasta este concluzia la care au ajuns invitatele de la evenimentul Forbes Women Club, organizat de „Forbes România", revistă editată de Adevărul Holding.

 „Numărul voluntarilor a crescut. Companiile mari au fost implicate în proiecte de responsabiliate socială. Dacă fac astfel de lucruri, de ce să nu le comunice?", este de părare Mona Nicolici, manager pe proiecte de responsabilitate socială în cadrul companiei Petrom.

Mentalitatea de a ţine ascunse actele de caritate s-a format în perioada comunistă. „Înainte de comunism, existau familii care făceau acte de caritate şi spuneau acest lucru. Dar perioada comunismului a sfărâmat această încredere de a mai spune ceva.Dar, până la urmă, cât timp se fac lucruri bune, unde este problema de nu sunt spuse?", a declarat Marina Sturza, preşedintele onorific al Fundaţiei „Angelus Moldova".

Reprezentantele mai multor fundaţii de caritate, prezente la Forbes Women Club, au spus că în această perioadă dificilă din punct de vedere economic organizaţiile pe care le conduc se confruntă cu greutăţi financiare. „În acest an, fie te reinventezi, fie dispari", crede Tincuţa Apăteanu, manager al Fundaţiei „Dinu Patriciu". O alternativă bună pentru fundaţii ar fi trecerea lor în antreprenoriatul social, a fost concluzia la care au ajuns invitatele evenimentului Forbes Women Club.