Federaţia Patronală Petrol şi Gaze: Preţul de referinţă al gazelor în funcţie de bursa de la Viena nu reflectă realităţile din România
0Încă un organism reprezentativ al companiilor petroliere critică decizia Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) de a modifica modalitatea de calcul a redevenţelor pentru gazele româneşti, care urmează să fie raportate la cotaţia gazului din Austria, spunând că aceasta nu reflectă realităţile pieţei din România.
„În condiţiile în care România nu exportă gaze naturale şi nicio moleculă nu ajunge în hub-ul din Baumgarten (Austria, n.r.), determinarea preţului de referinţă pe baza indicelui CEGH nu reflectă corect valoarea gazelor naturale extrase în România şi în consecinţă contravine Legii Petrolului nr. 238/2004, care prevede la art. 49 alin. (2) că «redevenţa petrolieră se stabileşte ca o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase». Teoria economică şi standardele profesionale aplicabile în România şi pe plan internaţional impun determinarea valorii de piaţă pe baza tranzacţiilor de vânzare-cumpărare referitoare la bunurile respective”, se arată într-un comunicat al Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG) transmis Agerpres.
Astfel, valoarea gazelor naturale din România este cea obţinută prin tranzacţiile realizate de către producători, nu un preţ stabilit artificial.
„România devine astfel un caz izolat pe plan mondial, în care preţul de referinţă al gazelor naturale este calculat pe baza tranzacţiilor realizate în altă ţară în care nu există livrări de gaze naturale extrase în România. Nici măcar în ţări europene unde există hub-uri importante de tranzacţionare a gazelor naturale (ex. Marea Britanie, Olanda) nu sunt folosiţi indicii de preţuri de hub pentru calculul redevenţelor /impozitelor specifice, ci sunt luate în considerare preţurile efectiv realizate de producătorii de gaze naturale. La fel se întâmplă şi în ţările producătoare fără hub-uri (ex. Norvegia, Danemarca). Alternativ în alte ţări europene (ex. Germania, Austria) se calculează un preţ de referinţă pe baza tranzacţiilor efective realizate în ţările respective”, explică reprezentanţii FPPG, potrivit sursei citate.
În plus, folosirea ca reper a preţului Pieţei pentru Ziua Următoare (PZU) nu este relevantă la contractele încheiate pe termen lung care se supun altor termeni şi altui mecanism de formare a preţului.
Formula actuală foloseşte indicele CEGH fără deducerea costurilor de transport. Chiar dacă în viitor vor exista livrări de gaze naturale extrase în România la hub-ul Baumgarten, valoarea de valorificare a gazelor naturale realizată de producători va fi preţul CEGH minus costul transportului din România până în Austria.
Astfel, reprezentanţii FPPG spun că producătorii vor ajunge să plătească redevenţe raportate la o valoare incorectă, formulă ce vine în contradicţie cu practica internaţională şi chiar cu reglementări emise anterior de către ANRM pentru determinarea preţului de referinţă pentru ţiţei care luau în considerare costurile de transport (de exemplu, Ordinul 98/1998).
„Producătorii din România vor ajunge astfel să plătească redevenţe raportate la un preţ nerealizat, la un preţ administrativ fără legătură cu realităţile valorii gazelor tranzacţionate pe piaţa locală. (...) FPPG precizează că producătorii au plătit până în prezent redevenţa la maximul dintre preţul realizat şi preţul de referinţă, Statul încasând astfel contribuţia justă în raport cu valoare resurselor exploatate, în conformitate cu prevederile legale aplicabile”, se mai arată în comunicat.
Vineri, ANRM a aprobat ordinul prin care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România se va calcula în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hub-ul de la CEGH Viena, pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploieşti.