Experți: Creșterea rezervei de aur ar îmbunătăți încrederea investitorilor în România. Ce spune BNR
0Retrogradările recente ale ratingului de credit al României de către agențiile internaționale Standard & Poor’s și Moody’s pun țara la cel mai de jos nivel din categoria investițională, lucru care ar putea fi evitat dacă ne-am crește rezervele internaționale, spun specialiștii.
Pentru țara noastră, semnalul de alarmă este cu atât mai puternic cu cât, în ultimul său raport din 14 martie 2025, Moody’s a sugerat posibilitatea unei noi scăderi, care ar plasa România în categoria economiilor „junk” – nerecomandat pentru investiții. Această perspectivă are implicații serioase pentru întreaga economie: costuri mai mari de împrumut, o presiune crescândă asupra nivelului de trai și riscul reducerii investițiilor străine, ceea ce ar putea afecta negativ piața muncii. Evaluările agențiilor pun accentul pe instabilitatea fiscală și macroeconomică, având în vedere că România are cele mai mari deficite bugetare și de cont curent din Uniunea Europeană, care sporesc vulnerabilitatea sa în fața șocurilor externe și a dificultăților în onorarea obligațiilor financiare.
Deși Guvernul României nu are un istoric de insolvență din 1983 încoace, agenția Moody’s avertizează că, în absența unor măsuri fiscale ferme, există riscul ca această situație să se schimbe în 2025, mai ales în privința datoriilor în valută, pentru care lipsesc mecanismele de protecție împotriva riscului valutar.
Conform mai multor studii realizate în ultimele două decenii, o metodă de creștere a încrederii creditorilor într-o țară este majorarea rezervelor de aur ale acesteia. Fiind un activ care oferă stabilitate când aceasta lipsește, majorarea deținerilor de aur semnalează investitorilor încercarea statului de a intra pe un făgaș responsabil din punct de vedere financiar.
„Un astfel de studiu este cel realizat de Sawan Rathi, Sanket Mohapatra și Arvind Sahay, care evidențiază nu doar faptul că aurul este un activ care sporește reziliența unei țări privind bonitatea, ci este un ajutor în a reduce riscurile globale și cele privind ratingul de țară în perioade de instabilitate. Conform autorilor, majorarea rezervelor de aur în perioade de instabilitate – perioade marcate de crize de datorii, crize inflaționiste și crize valutare – este mai eficientă în reducerea riscului de credit al țării, decât în perioade de relativă stabilitate economică. Totuși, considerând că nu există actualmente o transparență în ceea ce privește gestionarea rezervelor de aur ale Băncii Naționale a României, nu știm dacă vom vedea o majorare a celor 103,6 tone de aur deținute de bancă. Astfel, deși studiul menționat ar ajuta în a asigura că România nu va intra în categoria «junk» alături de țări precum Maroc și Guatemala, nu știm dacă va exista vreo susținere din partea BNR în acest sens”, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.
SUA, puternic interesată de aur
În luna mai 2025, Moody’s a retrogradat ratingul de țară al Statelor Unite, după decizii similare ale Standard & Poor’s și Fitch. Astfel, SUA a pierdut statutul de țară cu rating AAA, pe care îl mai au acum doar Germania, Luxemburg, Australia, Elveția, Danemarca, Liechtenstein, Olanda, Norvegia, Suedia, Singapore și Canada. Decizia a fost determinată de creșterea accelerată a costurilor cu dobânzile, care consumă acum 18% din veniturile federale, față de 9% în 2021.
În cazul Statelor Unite, deși a marcat oficial scăderea încrederii în capacitatea statului american în a-și plăti datoriile, anunțul Moody’s nu a avut repercusiuni importante pe piețele de capital. Chiar dacă nu au avut loc vânzări semnificative de acțiuni, ci doar de obligațiuni, vedem o creștere a interesului pentru aurul de investiții. Ieșirile de capital din ETF de aur americane au scăzut semnificativ, de la peste două miliarde de dolari în săptămâna 10 – 16 mai, la puțin peste 200 de milioane în săptămâna următoare.
„Tendința de diversificare a riscului de credit al SUA este evidentă inclusiv când ne uităm la preferințele investitorilor. Conform unui sondaj publicat de Gallup în luna mai, 23% dintre americanii chestionați preferă aurul drept investiție pe termen lung. Față de sondajul de anul trecut, aurul a avut parte de un avans de cinci puncte procentuale, depășind chiar și acțiunile și fondurile mutuale”, adaugă Victor Dima.
În ceea ce îi privește pe investitorii individuali, este important ca aceștia să își diversifice portofoliile, cu atât mai mult cu cât instabilitatea economică globală este în ascensiune. Alocarea a 10 – 20% din portofoliu aurului de investiții are potențialul de a reduce pierderile cauzate de alte active, precum acțiunile, obligațiunile și chiar și criptomonedele.
Cât valorează rezerva de aur a României
La 31 decembrie 2024, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 62.135 milioane euro, față de 61.174 milioane euro la 30 noiembrie 2024 și față de 59.770 milioane euro la 31 decembrie 2023.
Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 8.356 milioane euro, față de 8.399 milioane euro la 30 noiembrie 2024 și față de 6.213 milioane euro la 31 decembrie 2023.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2024 au fost de 70.491 milioane euro, faţă de 69.573 milioane euro la 30 noiembrie 2024 și față de 65.983 milioane euro la 31 decembrie 2023.
La ce folosește rezerva de aur a unei țări
Rezervele internaționale, sau rezervele valutare, sunt active externe, cum ar fi valută, aur sau alte active, deținute de banca centrală a unei țări și disponibile pentru a fi folosite la nevoie. Aceste rezerve sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea financiară a unei țări, permițând intervenția pe piața valutară, acoperirea deficitului balanței de plăți și onorarea datoriilor externe.
Rezervele internaționale sunt necesare pentru realizarea a cel puțin trei scopuri importante pentru țară: (1) gestionarea crizelor financiare, (2) primirea și rambursarea creditelor externe și (3) atragerea investițiilor.
Rezervele internaționale pot fi considerate un fond de asigurare sau o plasă de siguranță care permite protejarea economiei de șocurile externe.
O altă utilizare a rezervelor internaționale este deservirea datoriei publice externe. Statul își colectează veniturile în lei (din impozite și taxe), însă trebuie să ramburseze împrumuturile externe în valută. Prin urmare, atunci când Ministerul Finanțelor rambursează un împrumut extern sau plătește dobânzi la acest împrumut, plățile se efectuează din contul rezervelor internaționale. Astfel, rezervele fac posibilă plata datoriilor externe. În absența ipotetică a acestora, neîndeplinirea obligațiilor financiare de către stat ar conduce la deteriorarea ratingului țării și la imposibilitatea de a mai obține finanțarea externă pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.
De asemenea, volumul rezervelor internaționale are un impact major asupra reputației unei țări și a atractivității acesteia pentru investitori. Atunci când țara dispune de rezerve internaționale suficiente, investitorii străini au certitudinea că, în cazul în care doresc să-și retragă investițiile sau să repatrieze profiturile în valută, o pot face în orice moment, fără pierderi semnificative cauzate de fluctuațiile cursului valutar. Incapacitatea unei țări de a oferi investitorilor această certitudine din cauza insuficienței rezervelor internaționale poate determina reducerea investițiilor noi sau închiderea întreprinderilor cu capital străin.
De ce nu își extinde BNR rezervele de aur
Banca Națională a României (BNR) poate decide, prin comitetul de administrare a rezervei internaționale, majorarea rezervei de aur a României, potrivit răspunsului oferit de oficialii băncii la solicitarea „Adevărul”.
„În prezent, se consideră că nivelul rezervei de aur a României este unul adecvat, având în vedere că este de aproximativ 11% din rezerva internațională, față de 10% cât este recomandat să fie”, au declarat pentru „Adevărul” reprezentanții BNR.
În plus, după cum a afirmat în numeroase rânduri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, Una dintre principalele strategii ale băncii centrale este de a asigura lichiditate piețelor financiare – în principal, celor valutare.