Exces de zel în legislaţia rutieră din UE: şoferii sunt sancţionaţi cu mii de euro şi chiar cu închisoarea dacă îşi fac repausul săptămânal în cabina de TIR

Şoferii de TIR-uri sunt obligaţi la un repaus săptămânal şi, în cele mai multe ţări din UE, acest repaus se poate face şi în cabina camionului. Însă Belgia şi Franţa au introdus sancţiuni drastice pentru folosirea cabinei - 1.800 euro/camion în Belgia, respectiv 30.000 euro/camion plus închisoare în Franţa. Şoferii din România cer Guvernului să intervină pe lângă cele din Belgia şi Franţa pentru a opri acest „protecţionism absurd“.

„Din 21 iunie 2014 a intrat în vigoare în Belgia decretul regal prin care se interzice efectuarea perioadei de repaus săptămânal normal în cabina vehiculului. Sancţiunea pentru nerespectarea acestei prevederi poate ajunge la 1.800 de euro/camion", se arată într-un comunicat al Asociaţiei Române pentru Transporturi Rutiere Internaţionale (ARTRI).

De asemenea, prin Legea nr. 790 din 10 iulie 2014, Franţa a preluat imediat exemplul Belgiei, dar a ridicat nivelul amenzilor la uluitoarea sumă de 30.000 de euro/camion.

„Ca toată lumea să înţeleagă, fără echivoc, «pericolul public» al acestei «infracţiuni», legiuitorul francez a mai adăugat la suma de 30.000 de euro un an de închisoare pentru administratorul firmei“, arată ARTRI.

"Trend protecţionist absurd"

„Ne aflăm, fără îndoială, în faţa unui trend protecţionist absurd la nivel de ramură, asumat pe faţă de două state vecine din centrul Europei, dar bine camuflat prin sloganul francez al «luptei împotriva concurenţei sociale ilegale».
Transportatorii europeni, în special cei care vin din Est, sunt prinşi într-un joc de interese pe care Franţa şi Belgia îl derulează de câteva luni cu Uniunea Europeană.
Belgia vrea să dea tonul «protecţiei sociale» de la Bruxelles, dar ce realizează în fapt este instituirea unui precedent inechitabil.
Franţa doreşte menţinerea sediului Parlamentului European la Strasbourg şi îşi arată «disponibilitatea europeană» printr-un exces de zel legislativ împotriva şoferilor, dublând precedentul Belgiei şi făcându-l insuportabil“, a mai comunicat asociaţia patronală.

Măsurile, acceptate prea uşor

Conform analizelor ARTRI, reglementările repausului săptămânal din Franţa şi Belgia, deşi au fost gândite într-un mod experimental pentru cele două ţări vecine, au mari şanse să devină o practică extensibilă în UE.

Din 2011, ARTRI atrage atenţia asupra diminuării progresive a importanţei transporturilor rutiere în spaţiul european.

„Ce se întâmplă acum în Franţa şi Belgia – şi ce va urma să aibă loc în Germania, din 2016 – reprezintă, pe de o parte, efectele unei slabe reacţii din partea transportatorilor rutieri din toate ţările europene.
Iar, pe de altă parte, precedentul franco-belgian ne arată detaşarea bizară a guvernanţilor europeni din celelalte ţări, care acceptă prea uşor astfel de măsuri disproporţionate“.

Apel către Guvernul de la Bucureşti

„Prin mesajul de faţă, ne adresăm tuturor instituţiilor abilitate din România şi reprezentanţilor noştri în instituţiile europene pentru o justă poziţionare faţă de acest precedent periculos, care face inutile acele cheltuieli pe care transportatorii le-au realizat deja pentru dotările cabinei, şi care modifică substanţial planurile de afaceri.
Guvernanţii români trebuie să ştie că o astfel de măsură extrem de dură va afecta pe termen lung comerţul României cu ţările din Nordul şi din Vestul Europei, lovind direct industria transporturilor rutiere şi veniturile mediului de afaceri.
Solicităm o reacţie oficială cât mai promptă a Guvernului României în sprijinul îmbunătăţirii climatului afacerilor din transporturi pentru următorul semestru al anului în curs“, se arată în comunicatul ARTRI.

Taxă de tranzit de 200 de euro în Ungaria

Consiliul Director al ARTRI constată şi că menţinerea taxei de tranzit prin Ungaria, a cărei valoare dus-întors pentru un camion poate ajunge la 200 de euro, a generat pierderea unor comenzi, importatorii şi exportatorii români orientându-se spre alte moduri de transport.

Înspre Est, insecuritatea drumurilor din Ucraina şi modificările legislative din Federaţia Rusă au provocat pierderi însemnate de timp şi au condus inevitabil la înlocuirea unor trasee tradiţionale, de regulă mai economice.