eToro: Cresc temerile privind o eventuală recesiune. Rata medie a creditului ipotecar a avut cea mai rapidă creştere din ultimele decenii
0Conflictul ucrainean, care menţine preţurile ridicate la materiile prime şi tensionează lanţurile de aprovizionare, creează îngrijorări legate de continuarea creşterii inflaţiei, care va avea un impact şi asupra creşterii economice.
Într-un sondaj realizat de CNBC, 81% dintre americani consideră că va fi recesiune în 2022. Iar această convingere, combinată cu preţurile vizibil în creştere, poate duce la reducerea cheltuielilor populaţiei, cu impact asupra companiilor şi, în cele din urmă, asupra pieţei muncii.
Şi economia românească începe să dea semne de încetinire, înregistrând o contracţie de 0,1% în ultimul trimestru din 2021, prima contracţie după cea din trimestrul al doilea din 2020, din timpul izolării de la începutul pandemiei, inversând expansiunea de 0,4% în trimestrul al treilea. PIB-ul României a crescut cu 2,4% în trimestrul al patrulea din 2021, faţă de aceeaşi perioada a anului precedent, încetinind brusc de la un avans de 6,9% în perioada anterioară.
În încercarea de a anticipa o posibilă recesiune, un bun indicator poate fi piaţa imobiliară. Preţurile ridicate ale materialelor, combinate cu creşterea dobânzilor la creditele ipotecare, au început să aibă un impact asupra pieţei imobiliare din SUA.
Potrivit economistului-şef al Asociaţiei Naţionale a Constructorilor de Locuinţe, Robert Dietz, creşterea ratelor ipotecare, combinată cu înăsprirea semnificativă a politicii monetare a Rezervei Federale, va agrava îngrijorările legate de accesibilitatea locuinţelor în 2022.
De la începutul anului, rata medie a creditului ipotecar cu rată fixă pe 30 de ani a crescut de la 3,1% la 4,67% până la sfârşitul lunii martie - cea mai rapidă creştere a ratei în termeni procentuali din ultimele decenii.
Vânzările de locuinţe unifamiliale din februarie au scăzut cu 6,2% sub valoarea de 823.000 din februarie 2021. O parte din acest declin se datorează şi constructorilor care încetinesc în mod deliberat vânzările pentru a ajuta la contrabalansarea întârzierilor lanţului de aprovizionare.
Europa are o altă problemă dată de indicele preţurilor locuinţelor, care a crescut cu aproape 42% faţă de 2010, comparativ cu indicele chiriilor, care a crescut doar cu aproximativ 12%, ceea ce face ca recuperarea investiţiilor în imobiliare să dureze mai mult timp şi să ridice semne de întrebare cu privire la fezabilitatea în viitor a unor astfel de investiţii.
Un alt motiv de îngrijorare legat de o posibilă recesiune este dat de evoluţia comenzilor noi din sectorul industrial. Există rapoarte conform cărora producătorii se pregătesc pentru o încetinire a comenzilor. Afectate de criza cipurilor de siliciu, produsele Nvidia, AMD şi Broadcom au zburat de pe rafturi. Dar un raport recent al companiei de investiţii Truist a redus ţintele de preţ ale acestor companii, anunţând investitorii că a găsit "dovezi concrete de reducere a comenzilor". Alte fabrici din întreaga lume sunt forţate de problemele lanţului de aprovizionare şi de restricţiile Covid 19 să încetinească producţia.
Cu toate acestea, ultimul indice PMI din martie din industria din SUA a fost revizuit la 58,8, indicând cea mai puternică creştere a activităţii fabricilor din ultimele şase luni, pe fondul unor creşteri mai rapide ale producţiei şi ale comenzilor noi, pe măsură ce cererea clienţilor interni şi externi a crescut. Deşi întârzierile de producţie au crescut într-un ritm mai alert, companiile au remarcat mai puţine blocaje în aprovizionare, ceea ce a permis o creştere mai rapidă a producţiei. În plus, termenele de livrare ale furnizorilor au fost respectate în cea mai mare parte din ianuarie 2021 şi până în prezent.
În Europa situaţia este însă mai dificilă - datele de luna trecută arată că în Germania indicele PMI din sectorul industrial a ajuns la 56,9, indicând cea mai mică creştere a activităţii fabricilor din ultimele 18 luni, în condiţiile în care criza ucraineană a impactat cererea la export şi a dus la noi presiuni pe partea furnizorilor. Intrările de noi comenzi au crescut în cel mai slab ritm din ultimele trei luni. Suntem încă peste pragul de 50 care arată expansiunea, dar aceasta încetineşte rapid.
Acest lucru indică un mediu de afaceri mai riscant în Europa, deoarece este mai aproape de zona de conflict. În procesul-verbal al şedinţei BCE din martie, publicat săptămâna trecută, a apărut un nou cuvânt - “slowflation”. "În timp ce războiul ar afecta probabil creşterea economică pe termen scurt, creşterea anuală a fost proiectată să rămână pozitivă chiar şi în scenariul sever, ceea ce indică mai degrabă o "slowflation" decât o “stagflaţie" se arată în minuta şedinţei. Slowflation este un termen apărut în anii '90 care descrie o creştere economică mai lentă combinată cu inflaţie.
În China a început un fenomen interesant. Datele de piaţă arată că investitorii străini au vândut acţiuni şi obligaţiuni chinezeşti în valoare netă de 38,4 miliarde de yuani (6,04 miliarde de dolari) în perioada ianuarie-martie, una dintre cele mai mari cifre trimestriale de acest tip înregistrate vreodată. Intrările nete de capital străin au continuat până în februarie, dar în martie acestea s-au inversat ducând la o ieşire netă de 45,1 miliarde de yuani. Un efect neaşteptat al conflictului din Ucraina şi al sancţiunilor ulterioare este acela că investitorii încearcă să fie mai precauţi faţă de mediile politice.
Deutsche Bank a fost prima bancă care a prezis că "şocurile simultane generate de războiului din Ucraina şi creşterile accelerate ale inflaţiei deja ridicate din SUA şi Europa vor duce la o recesiune în SUA şi la o recesiune de creştere în zona euro în următorii doi ani". În ciuda convingerilor publicului, până acum, consensul de pe Wall Street este că anul 2022 nu va aduce o recesiune, dar pentru 2023 şansele sunt în creştere. Pieţele se uită la Fed, încercând să ghicească amploarea majorărilor de dobândă şi căutând semnale privind impactul pe care acestea îl vor avea asupra economiei americane. Însă istoria a arătat că de la prima majorare a dobânzii până la recesiune au trecut în medie 25 de luni.