Erdogan, „taxat” de agenţia de rating Fitch pentru diminuarea rezervei valutare a ţării

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a revizuit, vineri, perspectiva de rating a Turciei, de la "stabilă" la "negativă", apreciind că diminuarea rezervelor valutare şi credibilitatea redusă a politicii monetare au agravat riscurile de finanţare externă, transmite Bloomberg.

În paralel, Fitch a confirmat ratingul de ţară al Turciei la "BB minus", cu trei trepte sub nivelul investment grade (-recomandat pentru investiţii-nr). Alte ţări care beneficiază de un rating "BB minus" sunt Brazilia, Iordania şi Armenia.

"Au avut loc intervenţii valutare semnificative pentru a apăra lira iar aceste intervenţii au slăbit credibilitatea politicii monetare", a informat Fitch într-un comunicat de presă, citat de Agerpres.

Începând din luna martie şi până în prezent lira turcească s-a depreciat cu 16% în raport cu dolarul american, ca urmare a unor ieşiri nete de capital şi înrăutăţirii deficitului balanţei comerciale.

Potrivit Fitch, rezervele valutare ale Turciei (incluzând rezervele de aur) au scăzut până la 88,2 miliarde dolari la mijlocul lunii august de la 105,7 miliarde dolari la finele lui 2019. În paralel, balanţa de cont curent a Turciei s-a deteriorat până la un deficit de 19,7 miliarde euro în prima jumătate a lui 2020, de la un surplus de 8,7 miliarde dolari în 2019. Această deteriorare s-a datorat recesiunii economice şi colapsului veniturilor din turism ca urmare a pandemiei de COVID-19.

"Presiunile politice, independenţa limitată a Băncii Centrale a Turciei şi precedentele răspunsuri cu întârziere la evenimente, cresc riscul ca politica monetară să nu fie înăsprită suficient, contribuind la noi dezechilibre externe, instabilitate pe piaţă şi o ajustare mai dezordonată" a adăugat Fitch.

Agenţia de evaluare prognozează că economia Turciei se va contracta cu 3,9% în 2020, dar va reveni la o creştere de 5,4% în 2021, sprijinită de revenirea investiţiilor şi turismului precum şi stimulării exporturilor.

Declinul a început în urmă cu 2 ani, când lira turcească a pierdut peste 40% în raport cu dolarul, pe fondul îngrijorărilor cu privire la efectele influenţei preşedintelui Tayyip Erdogan asupra economiei, a apelurilor sale repetate pentru dobânzi mai mici şi a înrăutăţirii relaţiilor cu SUA. Descriind deprecierea lirei drept un complot, Erdogan a făcut apeluri repetate la populaţia Turciei pentru a-şi vinde dolarii şi a susţine astfel moneda naţională.

„Dacă cineva are dolari sau aur sub saltea, să se ducă la bancă şi să facă schimb cu lira noastră. Este o luptă internă, naţională“, a spus Erdogan de la Bayburt, un oraş din nord-estul Turciei.