Energia regenerabilă nu este chiar aşa de „verde“: acordurile de mediu pentru patru microhidrocentrale din Banat, anulate în instanţă

Acordurile de mediu emise de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin pentru construirea a patru microhidrocentrale în Munţii Ţarcu au fost anulate de Curtea de Apel Timişoara, decizia fiind definitivă.

Mai multe organizaţii care militează pentru protecţia mediului au dat în judecată Ministerul Mediului după ce Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin a emis, în 2014, acorduri de mediu pentru construirea unor microhidrocentrale pe râurile Bistra Mărului, Şucu şi Olteana, râuri care fac parte din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu.

„Federaţia a obţinut sentinţă definitivă şi irevocabilă în procesul intentat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la anularea acordurilor de mediu pentru proiectele energetice de pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Această sentinţă împiedică ridicarea microhidrocentralelor propuse de SC Alset Energy SRL şi avizate inadecvat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin. Astfel, situl Natura 2000 Muntii Ţarcu - arie naturală protejată la nivel european - a fost salvat de la distrugerea ihtiofaunei şi a habitatelor limitrofe, distrugere generată de astfel de «proiecte verzi»“, se arată în comunicat.

Mediu vs câştig

Organizaţia care militează pentru protecţia mediului se declară, totodată, bucuroasă că mediul şi biodiversitatea au câştigat în faţa „investitorilor care abuzează de influenţă şi putere în goana după câştiguri immediate“.

„Este un succes important care generează un precedent favorabil pentru situaţii abuzive similare. Am demonstrat că legislaţia de mediu trebuie respectată indiferent de situaţie, iar avizele de mediu nu sunt nişte hârtii la dosar, ci decizii care pot distruge sau salva un colţ din natură“, arată Liviu Cioineag, directorul Federaţei Coaliţia Natura 2000, în comunicat.

Sentinţa, dată în 12 noiembrie, este definitivă şi irevocabilă.

Istoricul scandalului

Încă din februarie 2014, World Wide Fund (WWF) România, alături de Asociaţia Coaliţia pentru Mediu, Asociaţia Natura Transilvaniei, dar şi persoane fizice au contestat la Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin proiectele aflate atunci în proces de avizare, solicitând respingerea acestora. În iunie 2014, WWF România a lansat o petiţie publică online prin care 6.246 de cetăţeni au cerut autorităţilor respingerea proiectelor.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin a emis însă acordurile de mediu, astfel că Federaţia Coaliţia Natura 2000 a solicitat în instanţă anularea acestora, pentru a evita efectele negative ale construcţiei şi funcţionării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică şi asupra habitatelor protejate.

Munţii Ţarcu concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 de ori mai mare faţă de media la nivel naţional.

Ce specii ar fi afectate

În zona cursurilor de apă Bistra Mărului, Şucu şi Olteana, aflate în bazinul hidrografic Timiş, au fost identificate specii de peşti precum Cottus gobio (specie care este afectată de orice modificare a habitatului, ceea ce poate duce chiar şi la dispariţia speciei din zonă) sau Eudontomyzon danfordi (o specie care are nevoie de un volum de apă relativ mare şi o diversitate a microhabitatelor, de asemenea, relativ mare), astfel că microhidrocentralele ameninţau migraţia acestor peşti pentru depunerea icrelor distrugând, de asemenea, habitatele ripariene de care depind specii de nevertebrate, animale şi păsări.