Energia rămâne codaşă la fondurile europene
0Ionuţ Morariu
Mai puţin de 2% din cele 31 miliarde de euro, fonduri structurale, destinate României în următorii şase ani vor fi alocate investiţiilor din domeniul energetic. În fapt, 560 milioane de euro sunt toţi banii europeni destinaţi cofinanţării proiectelor autohtone.
Alexandru Săndulescu, directorul general al direcţiei de politici energetice din cadrul MEC, spune că şi în condiţiile în care toţi aceşti bani s-ar traduce în proiecte, ei nu ar reprezenta decât o pătrime din necesarul real de investiţii al sectorului energetic românesc. Mai mult, aceste investiţii sunt pur ipotetice. Experienţa ţărilor care au aderat recent la UE nu este deloc încurajatoare. Felicia Răcăşanu, director general adjunct al direcţiei de politici energetice, afirmă că, în perioada 2004-2006, ţări precum Ungaria, Cehia sau Polonia, au acesat doar aproximativ 10% din acest gen de fonduri. şi cum la noi nu există încă nici măcar un "Ghid al solicitantului" este puţin probabil ca rata de absorbţie a banilor europeni să depăşească aceste performanţe.
Lapădat Bubulete, consultant pe probleme de energie, dă un exemplu sugestiv pentru amploarea reală a sumelor necesare pentru o investiţie în domeniul energetic.
"Pentru înfiinţarea unui câmp eolian care să genereze 40 de megawaţi pe oră sunt necesare aproximativ 30 milioane de euro, fără a socoti preţul terenului", explică Bubulete. Banii Comisiei Europene nu vor finanţa noi capacităţi de producţie în sectorul energetic. Cele 560 de milioane sunt destinate îmbunătăţirii eficienţei energetice, valorificării resurselor regenerabile de energie şi reducerii impactului negativ asupra mediului.
Organismul Intermediar pentru Energie este instituţia care va avea, odată cu intrarea de facto a României în UE, responsabilitatea selectării, implementării şi monitorizării proiectelor. Se va aplica, de asemenea, regula generală conform căreia 50% din bani vin de la UE şi restul din fonduri proprii sau credite. Totuşi, grantul european poate atinge chiar 70% din totalul investiţiei energetice, în cazul în care aceasta este realizată de un IMM sau de o autoritate publică.
Potrivit experţilor din minister, proiectele cu o valoare mai mare de 50 milioane de euro nu vor fi gestionate pe plan intern. Comisia Europeană se va ocupa în mod direct de aprobarea şi finanţarea proiectelor eligibile din această categorie. O altă condiţie care vine odată cu banii europeni este aceea ca ei să fie cheltuiţi în cel mult doi ani de la momentul în care au fost alocaţi unui investitor. În caz contrar, beneficiarul va fi nevoit să restituie în totalitate fondurile primite. Rambursarea banilor cheltuiţi în cadrul unor astfel de proiecte este o altă procedură greoaie cu care se vor confrunta doritorii de fonduri structurale. Ei vor trebui să aştepte aproximativ şase luni din momentul depunerii cererii de plată până la rambursarea efectivă a cheltuielilor.