Energia electrică se scumpeşte în Polonia cu 40%. Guvernul vrea să scrie pe facturi că politicile UE privind schimbările climatice sunt una din cauze

Energia electrică se scumpeşte în Polonia cu 40% de anul viitor, Guvernul polonez luând în calcul să menţioneze pe facturile polonezilor că aceste scumpiri sunt cauzate şi de politicile UE privind schimbările climatice.

Statul cel mai dependent de cărbune din blocul comunitar va trebui să majoreze preţurile reglementate ale energiei pentru consumatori, după ce costul emiterii de dioxid de carbon (CO2) aproape s-a dublat anul acesta. Companiile de utilităţi ar putea solicita autorităţilor de reglementare să majoreze preţurile cu 40% în 2022, conform Radio Zet, o decizie ca va duce la creşterea inflaţiei, care este deja la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. , transmite Bloomberg, citată de Agerpres.

Premierul Mateusz Morawiecki (foto) a dat asigurări că preţurilor energiei nu vor creşte atât de mult, dar ele sunt sub presiune deoarece Polonia trebuie să facă investiţii masive pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE. Costurile se vor ridica la 415 miliarde de dolari, sau aproximativ două treimi din PIB, pentru ca ţara să ajungă la neutralitate climatică până în 2050, conform estimărilor Guvernului.

„Dacă va exista o creştere anul viitor, înainte de toate va fi legată de acţiunile UE. Sunt total de acord să arătăm asta în facturile de electricitate, astfel încât oamenii să ştie cât costă politica climatică a blocului comunitar”, a declarat vineri Morawiecki pentru Dziennik Gazeta Prawna.

Acesta a adăugat că vede „efecte pozitive” pentru Polonia în obiectivele climatice ale UE, inclusiv fonduri pentru tranziţia energetică a ţării.

Declaraţia sa vine după ce vineri comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a anunţat că deocamdată Comisia Europeană nu aprobă planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale Poloniei şi Ungariei pentru că cele două ţări încă nu au pus în practică recomandările privind statul de drept.

”Sper că vom reuşi să facem progrese în viitorul apropiat, dar încă nu suntem acolo”, a spus comisarul european la o conferinţă de presă după o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din zona euro desfăşurată în oraşul sloven Brdo.

Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare criticate de Bruxelles că încalcă valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau reformele în justiţie, sunt vizate de o serie de proceduri de infringement şi juridice declanşate împotriva lor de Comisia Europeană.

Disputele celor două ţări cu Bruxellesul au cunoscut recent o nouă escaladare după ce Ungaria a stârnit indignarea unor lideri vest-europeni prin adoptarea unei legi care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli, iar Tribunalul Constituţional polonez a hotărât că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale, Polonia contestând astfel întâietatea dreptului UE asupra celui naţional.

Conform strategiei energetice până în anul 2040, adoptată recent de Guvernul polonez, ponderea surselor regenerabile în consumul final de energie va fi de cel puţin 23% în anul 2030, când capacitatea instalată a parcurilor eoliene offshore ar urma să ajungă la 5,9 gigawaţi, comparativ cu zero în prezent. Până în 2040, capacitatea instalată a parcurilor eoliene offshore va ajunge la 11 gigavaţi.

În pofida unei creşteri economice susţinute după căderea comunismului, cărbunele are o pondere de peste 70% în producţia de electricitate a Poloniei. În plus, aceasta este singura ţară membră a UE care a refuzat să se angajeze să ajungă la neutralitate climatică până în 2050, susţinând că are nevoie de mai mult timp pentru a face tranziţia la emisii zero.