Efect neaşteptat al Brexitului: românii vor putea produce scotch în ţară. Care sunt condiţiile necesare

Efect neaşteptat al Brexitului: românii pot produce scotch în ţara noastră, atâta timp cât respectă reţeta tradiţională, deoarece după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu va mai exista protecţie pentru alimentele şi băuturile cu indicaţie geografică protejată din acest stat.

Astfel, oricine va putea produce scotch, care este whiskey produs în Scoţia, de exemplu. Pe de altă parte, nu se vor putea pune pe scotchul românesc brandurile Ballantines, JB, Grant’s sau Chivas, deoarece acestea sunt în continuare protejate, potrivit unei analize a casei de avocatură Cosmovici Intellectual Property.

Scenariul ia în calcul că Marea Britanie o să iasă din Uniunea Europeană (UE), iar Scoţia să nu se separe de Regatul Unit şi să nu între în spaţiul comunitar, caz în care scotchul ar fi din nou protejat. De asemenea, există posibilitatea ca Marea Britanie să negocieze un acord cu liderii europeni care să protejeze denumirile protejate chiar dacă este în afara UE, însă în acest caz va trebui să cedeze în negocieri la alte capitole.

Însă aşa cum este situaţia acum, românii vor putea produce scotch şi vor putea chiar pune asta pe sticlă. „Pot produce în condiţiile în care este respectată reţeta şi ingredientele provin din Scoţia. Pot pune pe sticlă faptul că este scotch tocmai în baza faptului că a fost respectată reţeta şi produsele sunt de origine scoţiană“, a declarat Raluca Ileana, avocat asociat în cadrul Cosmovici Intellectual Property.

Indicaţia geografică defineşte numele unei regiuni, a unui loc specific sau al unei ţări care sunt utilizate pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar care: este originar din acea regiune, loc sau ţară, are o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici care sunt atribuite zonei respective, fie producţia, prepararea sau prelucrarea lui are loc în aria geografică indicată. Fazele de producţie ale unui produs protejat prin indicaţie geografică nu trebuie să se desfăşoare în totalitate în zona geografică definită.

Brandurile vor fi protejate în continuare

Pe de altă parte, asta nu înseamnă că distileriile româneşti pot pune pe propriile produse direct mărci celebre precum Ballantines sau altele de genul, deoarece acestea sunt în continuare protejate.

Mai exact, mărcile depuse de companiile din Marea Britanie vor produce în continuare aceleaşi efecte, adică vor avea protecţie în toate statele membre. Cei care vor suferi sunt membri celorlalte 27 state UE, întrucât marca eurpeană le va conferi protecţie în toate statele, mai puţin în Marea Britanie care va ieşi din Uniune. În acest context, companiile bitanice care au mărci europene vor continua să aibă aceleaşi drepturi.

Partea proastă este că producătorii din restul UE vor trebui să îşi înregistreze mărcile proprii şi în Marea Britanie dacă vor să exporte acolo.

„Costurile de protejare a mărcilor vor creşte cu aproximativ 25% pentru că cele comunitare nu vor mai fi recunoscute şi pe teritoriul Marii Britanii aşa că membrii UE care vor vrea să îşi extindă afacerile în Anglia vor fi nevoiţi să depună două mărci: naţională şi comunitară pentru că mărcile comunitare nu vor mai fi active pe teritoriul Marii Britanii. Cât priveşte afacerile britanice în România acestea vor beneficia în continuare de dublă protecţie prin intermediul mărcii naţionale, dar şi al celei comunitare deoarece România face parte din UE“, a declarat şi Paul Cosmovici, managing partner în cadrul Cosmovici Intellectual Property.

Brânza Cheddar, situaţie similară

Pe lângă scotch, îşi vor pierde protecţia mai multe alte produse britanice, care nu puteau fi produse decât în anumite localităţi sau zone din Regatul Unit.

Alte produse britanice protejate sunt brânza Cheddar, roşiile regale de Jersey, peştele afumat de Grimsby, plăcintă de porc Melton Mowbray, brânză albastră Buxton, vinul galez sau ginul de Plymouth. Tot ce trebuie este să înglobeze ingredientele tradiţionale ale acestor produse.