Drumul gazelor: Construcţia AGRI ar putea începe după 2019. Proiectul ar costa între 2 şi 5 miliarde de dolari, în funcţie de capacitate

Construcţia Interconectorului Azerbaijan-Georgia-Romania (AGRI), prin care gazele din Marea Caspică ar putea ajunge în România în stare lichefiată, ar putea demara după 2019, dată până la care România va avea o reţea nouă de gaze naturale de la Constanţa la graniţa de vest, a declarat Andrei Gerea, ministrul Energiei.

Miniştrii de resort din Azerbaidjan, Georgia şi România au semnat miercuri, la Bucureşti, Declaraţia Comună a Reuniunii Inter-ministeriale cu privire la proiectul interconectorului AGRI. Ultima reuniune de acest tip a avut loc tot la Bucureşti, în mai 2011.

AGRI este un proiect pentru transportul gazelor naturale provenite din Azerbaijan, prin Georgia, către România şi mai departe către piaţa Uniunii Europene. Proiectul prevede construcţia unui terminal de lichefiere a gazelor pe litoralul Mării Negre, în Georgia, şi transportul maritim al acestora în România, unde se va construi o unitate de regazeificare.

Potrivit studiului de fezabilitate realizat, sunt luate în calcul două scenarii de capacitate, respectiv 5 miliarde metri cubi de gaze pe an şi 8 miliarde metri cubi pe an.

„Practic, astăzi am semnat o declaraţie comună de continuare, această întâlnire a noastră a fost prilejuită în primul rând de prezentarea studiului de fezabilitate de compania care l-a realizat. Concluziile acestui studiu arată că avem două variante de lucru viabile, pentru două capacităţi diferite, de 5 miliarde şi de 8 miliarde metri cubi. Aceste cifre pot fi şi ele îmbunătăţite. Am stabilit să continuăm dezvoltarea acestui proiect şi pe nişte baze tehnice care să permită dezvoltarea şi creşterea capacităţii dacă este nevoie. Pentru asta trebuie să continuăm să găsim însă surse de finanţare şi totodată să invităm şi alte paricipanţi“, a declarat Andrei Gerea, citat de Mediafax.

Serbia şi Bulgaria ar dori participarea la proiect

Gerea a precizat că a avut discuţii în ultima lună şi cu miniştrii energiei din Bulgaria şi din Serbia, „care şi-au manifestat interesul pentru apropierea de acest proiect“. Ministrul se va întâlni cu omologii din cele două state în următoarele două săptămâni, pentru a le prezenta concluziile studiului de fezabilitate.

Costuri de un miliard de euro pentru România

Întrebat cât va costa acest proiect, Gerea a precizat că pentru România costurile ar fi de circa un miliard de euro.

„Noi trebuie să construim un terminal, dar avantajul României este că noi oricum dezvoltăm o infrastructură pe teritoriul României. Noi suntem incluşi pe lista de Proiecte de Interes Comun a UE cu magistrala care va lega Marea Neagră de graniţa de vest a României. Iar această infrastructură, care va fi dezvoltată şi cu finanţare europeană, reprezintă un mare avantaj pentru AGRI, pentru că deja îi asigură tranziţia către partea europeană. Pentru că numai acest proiect va costa un miliard de euro“, a spus Gerea.

El a nu a putut avansa un termen de începere a construcţiei.

„Acest lucru depinde foarte mult şi de piaţă şi de cei care forează în mare, ei se uită la evoluţia pieţei, la conjunctura internaţională. Toate sunt nişte variabile pe care nu le putem controla, dar putem avansa nişte estimări, este o dorinţă a noastră, noi trebuie să avem această magistrală internă de transport terminată undeva în jurul lui 2019, pentru că fără ea nu putem discuta de proiect“, spune Gerea.

Proiectul va fi finanţat din sursele companiilor participante, din partea României fiind doar Romgaz, care să realizeze terminalul de regazeificare.

„Durează, nu putem începe mâine. Nu are nicio raţiune economică să faci terminalele fără să ai reţeaua de transport. Iar reţeaua aceasta care există trebuie şi ea la rândul ei dezvoltată, upgradată, în sensul de a suporta presiuni de transport superioare celor cu care se lucrează acum. Noi avem presiuni în jur de 15 bari faţă de 40-50 cât e în jurul României“, a adăugat Gerea.

La rândul său, ministrul azer al Energiei, Natig Aliyev, a declarat că există toate motivele pentru a continua eforturile începute acum câţiva ani privind proiectul AGRI. Potrivit lui Natig Aliyev, costurile proiectului variază între două şi cinci miliarde de dolari.

Fonduri europene?

Totodată, autorităţile spun că s-au realizat demersurile de promovare a acestui proiect la nivelul Uniunii Europene, demersuri care s-au concretizat prin includerea sa în lista Proiectelor de Interes Comun, care va fi finalizată în cursul acestui an.

Proiectul îşi propune transportul gazelor naturale din regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului şi Georgiei, traversarea Mării Negre cu ajutorul navelor metaniere, implicând construcţia a două terminale de lichefiere (pe coasta georgiană a Mării Negre) şi respectiv, regazeificare (pe coasta românească a Mării Negre). Volumele de gaze sunt destinate în principal asigurării consumului României şi Ungariei, restul fiind direcţionate către alte potenţiale pieţe din Europa, evidenţiate în cadrul Studiului de Fezabilitate.

Proiectul a fost iniţiat în 2010, printr-un memorandum semnat la Bucureşti între România, Azerbaidjan şi Georgia, iar ulterior s-a alăturat şi Ungaria.

Societatea AGRI LNG Project Company are ca acţionari Romgaz Mediaş, SOCAR (Azerbaidjan), Georgian Oil and Gas Corporation – GOGC (Georgia) şi Magyar Villamos Muvek – MVM (Ungaria).