Două treimi dintre români trăiesc doar din salariu sau pensie. 43% nu supravieţuiesc fără împrumuturi

Două treimi dintre români trăiesc doar din salariu sau pensie, arată un studiu al CFA România, potrivit căruia 43% dintre persoanele chestionate au spus că nu pot supravieţui fără împrumuturi de la rude sau prieteni şi chiar de la stat.

Asociaţia CFA România a derulat un chestionar care măsoară gradul independenţei financiare la români.

Conform acestuia, 43% dintre respondenţi sunt dependenţi financiar, ceea ce înseamnă că nu sunt pregătiţi pentru a face faţă unor cheltuieli neprevăzute, unei perioade fără venituri sau pentru perioada pensionării. 

13% dintre respondenţi au un grad mediu de independenţă financiară, iar numai 44% pot fi consideraţi independenţi financiar. Acest lucru înseamnă că pot gestiona majoritatea cheltuielilor neprevăzute şi investesc pentru perioada pensionării.

43% dintre români apelează la prieteni, familie sau stat pentru ajutor

Chestionarul Asociaţiei CFA România face parte din iniţiativa Generaţia I şi a urmărit măsurarea gradului de independenţă financiară, definit ca posibilitatea de a putea gestiona cheltuieli neprevăzute, pierderea sau diminuarea unei surse a venitului (i.e. salariu, pensie, etc.) sau posibilitatea de a suplimenta pensia cu venituri proprii.

Răspunsurile la chestionar ne arată faptul că, în cazul unor nevoi imediate 4 din 10 români se văd nevoiţi să apeleze la familie / prieteni pentru ajutor, sau depind de suportul statului. Majoritatea dintre aceştia conştientizează nevoia de a-şi câştiga independenţa financiară, însă este îngrijorător că o pondere importantă (15% din total respondenţi) oferă o importantă redusă obţinerii unei independente financiare. Sunt, astfel cu atât mai predispuşi ca pe termen lung să rămână dependenţi financiar şi să fie expuşi unor riscuri importante.

Salariul sau pensia, unica sursă de venit pentru aproape două treimi dintre români

Doar 17% din respondenţi au surse de venit multiple, având astfel o diversificare a provenienţei veniturilor.

Pentru 64% dintre aceştia, singura sursă de venit este salariul sau pensia, în timp ce 6% nu au nicio sursă de venit lunar. 

„Din păcate, prea puţini dintre noi acordăm atenţie modalităţilor de obţinere a independenţei financiare pe termen lung, iar aceasta este singura metodă prin care putem trece cu bine de perioade neprevăzute, cum este criza în care ne regăsim, sau să nu depindem de alte surse atunci când ajungem la pensionare. Noi considerăm că planificarea pe termen lung este vitală: urmărirea bugetului lunar de cheltuieli şi economisirea recurentă sunt primii paşi care trebuie realizaţi. De asemenea este important ca resursele să fie investite pentru a multiplica valoarea economiilor acumulate.” declară Mihai Purcărea, CFA – Membru în Consiliul Director al Asociaţiei CFA România.

O treime dintre românii apropiaţi de vârsta pensionării au datorii egale cu sau mai mari decât activele

Din punct de vedere al nivelului avuţiei, 44% dintre respondenţii din categoria +25 de ani au datorii egale cu sau mai mari decât nivelul activelor şi doar 25% au active nete care să acopere cel puţin 3 ani de cheltuieli.

Mai îngrijorătoare sunt rezultatele pentru grupa de vârstă +55 ani, unde 35% din respondenţi au datorii egale sau mai mari decât activele. Aceste persoane sunt dependente de pensie şi extrem de vulnerabile la eventuale modificări ale nivelului de trăi sau al dobânzilor.

Doar 3 din 10 români economisesc lunar

În ceea ce priveşte comportamentul de economisire, 29% dintre respondenţi nu economisesc deloc din veniturile lunare. 15% şi-ar dori să economisească, însă cheltuielile lunare sunt mai mari decât nivelul venitului, în timp ce 14% ar putea economisi, însă nu fac acest lucru. La polul opus, 29% din respondenţi economisesc peste 20% din veniturile lunare.

Deşi nu economisesc, mai bine de jumătate dintre respondenţi (60%) declară că îşi monitorizează bugetul lunar. Pe de altă parte, aproape un sfert declară că nu îşi planifică sau urmăresc bugetul în mod regulat.

Românii preferă să ia singuri deciziile de investiţii

Când vine vorba despre decizia de a investi, doar 7% dintre respondenţi ar contacta un specialist, pentru a discuta deciziile importante. Respondenţii au declarat că preferă să ia hotărârea pe cont propriu, beneficiind deja de experienţa anterioară (35%) sau vor să înveţe singuri (32%). Depozitele bancare (33%) şi activele imobiliare (25%) sunt principalele active folosite de respondenţi pentru plasarea banilor.

Un alt factor urmărit prin întrebările adresate a fost modalitatea de gestionare a resurselor. S-a observat că, în general, se înregistrează o diversificare redusă a plasamentelor: doar 40% din respondenţi au plasamente diversificate (nu au nici un activ cu o pondere de peste 75%). În schimb 39% din respondenţi au o concentrare foarte mare pe depozite bancare, urmaţi de investitorii în imobiliare: 12% din respondenţi au aproape toate economiile investite în active imobiliare. 

„Diversificarea plasamentelor este un factor cheie în gestionarea cu succes, pe termen lung, a resurselor. Inflaţia erodează puterea de cumpărare, în special pentru plasamentele în instrumente cu venit fix, cum sunt depozitele şi titlurile de stat, în timp ce activele cu venit variabil precum imobiliarele şi acţiunile pot înregistra fluctuaţii mari ale preţului în timp. Gestionarea optimă se poate realiza având o expunere diversificată, către mai multe tipuri de plasamente.”, declară Adrian Codirlaşu, CFA – preşedintele Asociaţiei CFA România. 

Chestionarul realizat de Asociaţia CFA România face parte din campania Generaţia I, prin care  organizaţia şi-a propus informarea şi educarea publicului privind importanţa obţinerii independenţei financiare. Au răspuns chestionarului în perioada martie-mai 2020, un număr de 1043  de persoane, din toate categoriile de vârstă (+18 ani). Chestionarul se regaseşte pe website-ul campaniei, şi poate fi completat de oricine îşi doreşte să afle mai multe despre independenţa financiară.