DOCUMENT Mugur Isărescu răspunde propunerii privind plafonarea dobânzilor. BNR nu susţine proiectul şi vine cu altă soluţie
0Stabilirea unui plafon pentru DAE fără să existe o diferenţiere pe categorii de produse şi fără o fundamentare a plafoanelor propuse ar putea produce dezechilibre în piaţa creditului şi a afecta stabilitatea financiară, avertizează guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care precizează că Banca Naţională nu susţine respectivul proiect.
Mugur Isărescu i-a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui Comisiei Economice din camera Deputaţilor, Gheorghe Şimon, în care critică proiectul de lege de plafonare a dobânzilor în forma propusă de senatorul Daniel Zamfir şi adoptată deja de camera superioară a Parlamentului.
În schimb, guvernatorul propune ca soluţie o metodologie de plafonare bazată pe experienţa altor ţări din UE, alăturând scrisorii şi alte două documente, publicate de HotNews, privind posibile soluţii la plafonarea dobânzilor şi cum arată ea la nivelul UE.
„Analiza derulată la nivelul băncii centrale asupra celei mai recente versiuni a proiectului a concluzionat că stabilirea unui regim de limitare a dobânzii anuale efective (DAE) la creditele destinate consumatorilor, în mod arbitrar, nediferenţiat pe categorii de produse şi fără o fundamentare a plafoanelor respective în funcţie de caracteristicile produselor de creditare este de natură a produce dezechilibre în piaţa creditului şi a afecta stabilitatea financiară”, se arată în scrisoarea transmisă de Mugur Isărescu.
În aceste condiţii, Banca Naţională a României transmite că „nu poate susţine propunerea pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011 privina dobânda legală remuneratorie penalizatoare pentru obligaţii băneşti precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, în forma adoptată la nivelul Senatului”.
Ce soluţie propune BNR
BNR şi-a manifestat însă disponibilitatea de a colabora cu instituţiile abilitate „pentru o reglementare judicioasă a problematicii în discuţie, prin introducerea unor praguri de dobândă stabilite pe baza unor criterii funcţionale, care să nu creeze efecte disruptive asupra pieţei financiare.
În acest sens, Banca Naţională a propus o metodologie pentru determinarea plafoanelor ce ar putea fi aplicate ratei DAE, pornind de la metodele aplicate de alte state europene, dar adaptate specificului sectorului financiar-bancar românesc.
Preluând modelul francez, pe care îl prezintă şi într-o anexă a secrisorii transmise senatorilor, BNR propune ca plafoanele să fie stabilite în funcţie de dobânzile medii.
„Plafoanele determinate presupun aplicarea unor coeficienţi asupra nivelului dobânzii anuale efective medii publicate de BNR pentru creditele de consum şi creditele pentru locuinţe. Coeficienţii aplicaţi au fost selectaţi prin observarea valorii maxime a raportului dintre percentila 95 a distribuţiei ratei DAE pentru creditele nou acordate trimestrial şi rata medie a DAE publicată de BNR pentru ultima lună a trimestrului anterior observaţiei. Perioada analizată este iunie 2015- decembrie 2017 (pentru care există date individuale disponibile asupra DAE în cadrul Centralei Riscului de Credit). Coeficienţii rezultaţi au fost rotunjiţi, valorile acestora fiind de: 1,5 (în cazul creditelor de consum garantate), 1,65 (în cazul creditelor de consum negarantate, inclusiv credite de tip descoperit de cont), 1,8 (în cazul creditelor pentru locuinţe) şi 4 (în cazul creditelor de tipul cardurilor de credit)”, arată BNR.
Rezultatul acestor calcule, detaliate de BNR, este un plafon care variază între un DAE de 8,69% pe an pentru creditele de locuinţă şi 40,96% pe an pentru cardurile de credit în lei. Pentru finanţările în valută, plafoanele ar fi între 6,57% la credite de consum garantate şi 17,52% pentru cardurile de credit.
În ceea ce priveşte instituţiile financiare nebancare, BNR consideră că alinierea lor la condiţiile aplicabile celorlalte categorii de instituţii financiare nu se justifică şi ar putea fi contraproductivă, ele deservind o nişă specifică a pieţei.
Varianta propusă de iniţiatorul legii, Daniel Zamfir, şi care a fost adoptată deja de Senat, propune o dobândă maximă pentru creditele ipotecare egală cu de 2,5 ori dobânda legală a BNR (ceea ce ar însemna un plafon de 6,25%) şi de 18% pentru creditele de consum. Legea lui Daniel Zamfir nu diferenţiază pe tipuri de credite şi se referă strict la finanţările în lei.
Scrisoarea Guvernatorului Mugur Isărescu
Anexa 1 Metodologia de plafonare a dobânzilor
Anexa 2 Practica plafonării ratei dobânzii