Doar un sfert din marile privatizări din România mai sunt în viaţă

Rata de succes a privatizărilor în România a fost sub 25% în ultimii 25 de ani, timp în care au fost vândute 7.726 de societăţi de stat, iar peste două milioane de locuri de muncă au fost pierdute, susţine preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor, Cristina Chiriac.

"În 1989, sectorul privat din România nu exista. Din 1990 au început să fie demarate mai multe programe, iar cea mai importantă prevedere a programelor din ultimii 25 de ani a fost privatizarea. În această perioadă au fost privatizate 7.726 de companii, iar rata de succes este mai mică de 25%. Adică mai puţin de 25% din companiile privatizate mai sunt în viaţă. Efectul social al acestui fenomen este pierderea a 2 milioane de locuri de muncă", a explicat Cristina Chiriac în cadrul unei conferinţe cu privire la impactul Codului Fiscal asupra IMM-urilor.

Ea a precizat că datele provin dintr-o analiză a asociaţiei pe care o reprezintă realizată pentru perioada 1990 — 2014, inclusiv, informează Agerpres.

În acest context, reprezentanta antreprenorilor susţine că IMM-urile ar trebui să preia această responsabilitate socială, de a absorbi personalul disponibilizat din instituţiile de stat însă, din păcate, acest sector continuă să fie neglijat de autorităţi.

"Durerea cea mai mare este că sectorul IMM este lăsat în permanenţă pe ultimul plan", a subliniat Cristina Chiriac.

Despre privatizare a vorbit, în cadrul conferinţei, şi preşedintele Asociaţiei Brokerilor din România, Dan Paul. Acesta a spus că eşecul privatizărilor în România este explicat prin forma aleasă de stat, respectiv vânzare directă, nu prin piaţa de capital, care este un proces mult mai transparent, şi, implicit, mai sigur, atât pentru stat cât şi pentru investitori. Însă statul evită această modalitate de privatizare pentru că "anumite persoane încă se gândesc la şpăgi".

"Statul nu vrea privatizări prin bursă pentru că încă se gândeşte la şpăgi", a spus Dan Paul, precizând că privatizările prin bursă elimină orice urmă de îndoială asupra procesului, companiile devin transparente, sunt evitate scurgerile de bani, statul încasează în mod corect impozitele, iar societatea privatizată nu poate fi "sifonată".

„Pentru a rezolva o arte din aceste probleme ar trebui să avem un guvern cu mai puţini miniştri, însă mai bine plătiţi”, mai spus reprezentantul brokerilor.

El admite, totuşi, că şi Bursa de la Bucureşti are o problemă legată de volumul redus de tranzacţionare, astfel că este nevoie de atragerea investitorilor pe bursă, inclusiv a antreprenorilor de tipul IMM-urilor. "Nu pot să ofer nicio garanţie pentru anul 2016. Încercăm să atragem mai mulţi emitenţi privaţi la bursă. Există deja industriaşi români care au început să-şi dezvolte afacerile şi apelează la această alternativă de finanţare care se numeşte piaţa de capital", a mai spus Dan Paul.

O altă problemă menţionată de reprezentantul brokerilor este de ordin cultural, pentru că investitorii doresc încă să deţină controlul companiilor: "Suntem prea aproape de comunism şi ne dorim încă să lucrăm la stat. Peste tot există două tendinţe în piaţa de capital — acţionarul mare să îl fure pe acţionarul mic şi managerii să-i fure pe acţionari. Acum, legea încearcă să creeze un echilibru. Ţările care au creat acest echilibru funcţionează, ca pieţe, foarte bine", a mai spus Dan Paul.