Doar 16% din bugetul pe 2023 a mers către investiții și infrastructură. Ce arată raportul Curții de Conturi

Curtea de Conturi a transmis Parlamentului Raportul public pe anul 2023, însoțit de raportul de activitate al instituției și de analiza finanțelor publice locale. Instituția a depus aproape 80 de sesizări penale pentru fapte descoperite în timpul misiunilor de audit.

Documentul relevă nereguli majore în gestionarea banilor publici, prejudicii de 758 milioane de lei și abateri financiare în valoare de peste 82 miliarde de lei. Ca urmare, instituția a depus 79 de sesizări penale pentru fapte descoperite în timpul misiunilor de audit.

Investițiile, codașe în buget

Potrivit raportului, doar 16% din bugetul național a fost alocat în 2023 pentru dezvoltare, investiții, infrastructură, economie și energie, în timp ce 55% din cheltuieli au mers către protecție socială, sănătate, educație, cultură și programe sociale.

Deși România a înregistrat creștere economică, deficitul bugetar a rămas o problemă structurală, iar datoria publică a ajuns la 957 miliarde de lei la finalul anului, în creștere cu peste 133 miliarde față de 2022.

Zeci de sesizări penale și nereguli

Curtea de Conturi a constatat:

- 758 milioane de lei prejudicii

- 779 milioane de lei venituri suplimentare identificate

- 82,7 miliarde de lei în abateri financiare

„Potrivit Raportului de activitate pe anul 2024, misiunile de audit efectuate de Curtea de Conturi au identificat o serie de cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii sau la denaturarea unor date şi informaţii din situaţiile financiare. Astfel, pentru anul supus auditării (2023), valoarea cumulată a prejudiciilor a fost de 758 milioane lei, a veniturilor suplimentare de 779 milioane lei, iar a abaterilor financiare de 82.703 milioane lei”, se arată în comunicatul instituției, potrivit News.ro.

Pentru neregulile constatate, auditorii au făcut 79 de sesizări penale.

Instituția a desfășurat:

- 1361 de misiuni de audit la entități publice centrale și locale

- 2473 de misiuni follow-up privind implementarea recomandărilor

- 23 de acțiuni de documentare

Doar 82% dintre recomandări au fost implementate total sau parțial.

În plus, Curtea critică implementarea controlului intern managerial la nivelul administrației centrale, considerând-o preponderent formală, cu deficiențe semnificative și neimplementări ale standardelor de bază.

De asemenea, raportul evidențiază:

- Lipsa unei evidențe centralizate în programul „Locuințe pentru tineri”

- Lipsa strategiei digitale la ANAF (2021–2025)

- Lipsa analizei contribuabililor cu risc fiscal

- Probleme la Romsilva, Transelectrica, ANRE, ONJN și Ministerul Dezvoltării

„În perioada menţionată, România a înregistrat creştere economică, însă gestionarea deficitului bugetar a rămas o provocare majoră. Cheltuielile bugetare au continuat să depăşească veniturile, menţinând un dezechilibru fiscal persistent, care riscă să afecteze sustenabilitatea finanţelor publice pe termen lung”, avertizează în încheiere instituția.