Doamnele afacerilor cu vin românesc

Industria vinului este un domeniu predominant masculin. Această regulă a fost încălcată însă de Aurelia Vişinescu şi Luchi Georgescu. Cea mai valoroasă medalie obţinută în ultimii 20 de ani de România la concursurile internaţionale de vinuri a fost câştigată de Aurelia Vişinescu.

Marea medalie de aur de la Concursul Mondial al Vinurilor de la Bruxelles, ediţia 2002, i-a fost atribuită româncei care de-abia împlinise 33 de ani, pentru un Pinot Noir, recolta 1999, vinificat pentru Cramele Halewood România. Pasionată de flori, Aurelia a absolvit cursurile Facultăţii de Horticultură la Academia de Agronomie din Bucureşti, în anul 1993. După cum mărturiseşte, întâlnirea cu vinul a fost dragoste la prima vedere. Iar această pasiune a propulsat-o în elita industriei viti-vinicole din România. Succesul a venit în urma aplicării în practică a tehnicilor deprinse în stagiile de perfecţionare făcute în cramele din Lumea Nouă, Australia şi Africa de Sud.

Acum, când are propriul business, după ce a renunţat la funcţia de director executiv de la Halewood România Vinuri, se axează pe producţia de vinuri cu personalitate. Suprafaţa de 60 de hectare pe care o exploatează în Săhăteni, Dealu Mare, o consideră optimă pentru a crea altfel de vinuri, care s-o reprezinte. Acest lucru o ajută în special pe pieţele externe. Dacă mulţi dintre producătorii locali se axează pe livrări interne, Vişinescu mizează mai mult pe prezenţa externă, mai profitabilă. De altfel, în prezent, exporturile reprezintă 30-40% din cifra de afaceri, ţinta imediată fiind depăşirea pragului de 50%.

Primul loc e vizat de o femeie

În timp ce Vişinescu doreşte să rămână pe nişa vinurilor superpremium, un mare producător, precum Vincon, impune o cu totul altă strategie de dezvoltare. Este şi normal dacă ţinem cont de suprafeţele exploatate: 60 de hectare la Săhăteni faţă de cele peste 1.500 de hectare în Vrancea.

Luchi Georgescu, acţionarul majoritar al Vincon Vrancea - al doilea producător pe piaţa internă, din punct de vedere al volumelor produse -, este de departe cea mai puternică femeie din industria vinului. Nu se sfieşte deloc să se lupte pentru poziţia de lider al vânzărilor de vinuri din România cu companii precum Murfatlar, Cotnari sau Jidvei. Are destule atuuri. Absolventă de ASE, Facultatea de Comerţ, Luchi, cu o avere estimată de topul „Forbes 500 Miliardari" la 26-27 milioane de euro, şi-a făcut mâna înainte de 1990 în comerţul exterior.

După Revoluţie, şi-a creat propriile afaceri, începând cu ceea ce ştia cel mai bine: cu activităţi de comerţ. Ulterior a ajuns şi la producţie. Nu a fost neapărat o hotărâre de strategie, afacerile au venit mai mult conjunctural, spune Georgescu, o femeie cu flerul businessului în sânge, care a profitat la maximum de orice oportunitate i s-a oferit. Dacă ar fi să o ia din nou de la început, astăzi ar face invers. Ar începe direct cu producţia. Chiar şi aşa, a reuşit să pună pe picioare în cei 20 de ani de activitate un holding cu activităţi în mai multe ramuri, de la industria alimentară şi a vinurilor, până la construcţii şi turism. Fire energică, declară că 90% din reuşitele sale se datorează muncii. I se spune şi marea doamnă a vinului românesc.

Mai puteţi citi în numărul 53 al revistei „Forbes România":

Cei mai bogaţi oameni din lume. Acest al 25-lea an de când „Forbes" monitorizează bogăţia a fost unul de povestit copiilor. Topul miliardarilor a depășit două recorduri: numărul total al prezenţelor în top (1.210 oameni cu averi de peste un miliard de dolari) și bogăţia totală (4.500 de miliarde de dolari).

Remedii pentru sănătate. Criza financiară a subţiat şi mai mult o piaţă şi aşa aflată în stare embrionară: cea a asigurărilor private de sănătate. Totuşi, soluţiile gândite de asigurători le pot aduce mai mulţi bani în următorii ani.

Pe banii altora. Ce legătură este între laptele de capră şi banii de la Uniunea Europeană? Consultanţii Mihai Ciobanu şi Felix Lucuţar au explicat acest lucru pentru câteva sute de clienţi. 

Bancă sau bursă? Mihai Prundianu este hotărât să le încerce pe amândouă pentru a face rost, urgent, de banii necesari investiţiilor în energie regenerabilă.

Revenire neconvenţională. V-aţi plictisit de reclamele TV şi nu mai suportaţi vocile schimonosite pe care le auziţi în spoturile radio? Atenţie la publicitatea neconvenţională, care vă atinge cu emoţii şi vă lipeşte brandurile de inimă.