Disponibilizări pe şest, fără plăţi compensatorii

gaz de france şi Ruhrgaz, acţionarii majoritari ai Distrigaz-Sud şi Distrigaz-Nord, îşi pregătesc terenul pentru disponibilizări, deşi, prin contract, s-au angajat să păstreze numărul de

gaz de france şi Ruhrgaz, acţionarii majoritari ai Distrigaz-Sud şi Distrigaz-Nord, îşi pregătesc terenul pentru disponibilizări, deşi, prin contract, s-au angajat să păstreze numărul de salariaţi timp de cinci ani. Bazaţi pe un contract bine ticluit, ei trimit oamenii în şomaj, prin eliberări difuze şi mascate pentru a nu le plăti salarii compensatorii.
Pe de altă parte, francezii şi nemţii se declară nemulţumiţi de "pierderile" din 2005 şi de incapacitatea autorităţilor române de a introduce abonamentul la gaze. Salariaţii, la rândul lor, sunt total surprinşi că francezii şi nemţii îi dau afară doar cu "ceva bănuţi" de buzunar.
"Noii stăpâni" scapă de salariaţi plătind sume derizorii
"Avem mari probleme cu noii stăpâni. Aceştia au trecut la reorganizare pe sistemul lor, pe care nu-l înţelegem. Salariaţii care locuiesc mai departe de 60 kilometri sunt relocaţi în alte direcţii de muncă. I-am sfătuit să facă contestaţie, deşi aceste transferuri sunt disponibilizări voalate în realitate", ne-a declarat Eugen Luha, preşedintele Federaţiei Sindicale Gaz România. El susţine că atât la Distrigaz-Sud, cât şi la Distrigaz-Nord este un haos cum n-a fost niciodată. "Oamenilor li se dau câţiva bănuţi de buzunar ca să plece voluntar sau sunt pensionaţi anticipat. Cum nu sunt disponibilizări colective, sindicatele nu pot negocia plăţi compensatorii", susţine liderul sindical.
Investitorii invocă pierderi
Salariaţii din Distrigaz-Sud şi Distrigaz-Nord sunt nemulţumiţi de nemţi şi francezi, dar şi aceştia se declară nemulţumiţi de rezultatele obţinute în România. Ei susţin că au avut pierderi în 2005, iar profiturile prevăzute prin contractul de privatizare nu există. "Am rezerve faţă de declaraţiile nemţilor de la Ruhrgaz şi francezilor de la GdF. Distrigaz-Sud şi Distrigaz-Nord nu se puteau transforma peste noapte în societăţi neprofitabile sau cu pierderi.
Acestea au obţinut profituri, dar nu atât de mari cum şi-au făcut socoteala nemţii şi francezii. Mai ales că autorităţile române nu au reuşit să introducă abonamentul, aşa cum s-au angajat prin contract", susţine Eugen Luha. Conform acestuia, noii proprietari au mari probleme de adaptare şi înţelegere faţă de legislaţia românească. De aceea vin cu propria legislaţie şi consultanţi pe care îi plătesc cu salarii de 7.000-10.000 euro/lună. O altă sursă din Distrigaz-Sud susţine însă că profituri există la ambele societăţi, dar acestea au fost transformate în provizioane. "Provizioanele nu sunt deductibile şi nu ar putea să fie transformate în profit", declară Dan Bărbulescu, analist BERG. O sursă guvernamentală susţine contrariul: "Provizioanele ar trebui să fie verificate de Ministerul de Finanţe. Dar investitorii strategici profită de faptul că autorităţilor române le este frică de imaginea proastă care li s-ar putea face în exterior şi transformă provizioanele în profituri, pe care apoi le externalizează".