Deputatul PSD Budăi insinuează că inflaţia ar fi crescut pentru că a cobit Isărescu: Dacă Guvernatorul spune că va creşte inflaţia, atunci preţurile vor creşte

Preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, social-democratul Marius Budăi, consideră că prezentarea guvernatorului BNR privind nivelul la care va ajunge inflaţia în perioada următoare atrage o majorare a preţurilor, agenţii economici crescându-le anticipat.

"O să am o părere un pic contondentă cu domnul guvernator al Băncii Naţionale şi o să vă spun că, din punctul meu de vedere, ca preşedinte al Comisiei de buget-finanţe, atunci când guvernatorul României iese şi spune că vom avea o inflaţie de 4,3% nu face altceva decât să atragă o mărire a preţurilor pentru că fiecare - şi am discutat cu cei din mediul privat - a primit un semnal de alarmă şi atunci ei au zis: 'Băi, noi nu mai aşteptăm aprilie, mai, iunie. Majorăm de acum preţurile'", a afirmat Budăi, citat de Agerpres.

Conform Raportului asupra inflaţiei prezentat de Banca Naţională în luna februarie, inflaţia ar putea ajunge la 4,9% în primul trimestru din acest an şi la 5,1% în cel de-al doilea trimestru.

Guvernatorul BNR explica atunci că principalii factori care au pus presiune pe inflaţie au fost majorarea tarifului energiei electrice, o nouă majorare a accizei la combustibil, excedentul de cerere şi creşterea consumului.

”Cifrele nu arată bine. Avem o creştere a tarifului energiei electrice şi o nouă majorare a accizei la conbustibil. (...) Există şi un deficit de ofertă la nivel european în cazul unor produse alimentare”, a afirmat Isărescu.

Isărescu a avertizat că puseul inflaţionist s-a produs pe fondul unei succesiuni de şocuri, pe partea ofertei, care s-au văzut rapid în tarifele la energie şi alimente. 

”Piaţa muncii rămâne tensionată. Avem cel mai mare efectiv al salariaţilor de după criză, dar costurile sunt în creştere. Creşterile salariale din sectorul bugetar sunt masive”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a avertizat că motorul creşterii economice a rămas consumul, ceea ce afectează echilibrul extern al economiei. În plus, există o scădere persistentă a investiţiilor publice, iar deficitul comercial continuă să crească.

”Deficitul comercial s-a accentuat acolo unde am crede că România are potenţial: produsele agroalimentare”, a avertizat guvernatorul.

Isărescu a avertizat că există o competitivitate scăzută a industriei alimentare, dar nu neapărat din punct de vedere al preţurilor, în contextul în care randamentele din agricultură sunt mult scăzute faţă de ţările din regiune.

Totodată, în ultimul trimestru din 2017 a existat o presiune de depreciere a leului, în disonanţă faţă de cele prevalente din regiune, iar prima de risc a scăzut, chiar dacă nu semnificativ.

Există o mărire a decalajului dintre viteza de creştere a exporturilor şi a importurilor şi o creştere a deficitului structural, potrivit raportului prezent de guvernatorul BNR.

”Avem o reluare cu întârziere a finanţării din fonduri europene, rata de absorbţie fiind de numai 10% în cadrul actualului exerciţiu financiar, 2014-2020”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a avertizat asupra creşterii deficitului structural anul trecut.

”Deficitul structural a crescut de la 2,2% în 2016 la peste 3% din PIB în 2017, valoare peste obiectivul pe termen mediu, de 1%”, a declarat Isărescu.

BNR a avertizat în mai multe rânduri că există o creştere economică susţinută doar de consum, în condiţiile în care investiţiile stagnează, iar contribuţia pozitivă a mediului privat este anulată de declinul investiţiilor publice.