Delegaţia FMI începe luni o nouă misiune în România. Ce vrea Guvernul să obţină în negocierile cu finanţatorii internaţionali

Reprezentanţii finanţatorilor internaţionali, care încep luni o nouă misiune în România, trebuie convinşi de Guvern să accepte reducerea CAS şi renunţarea la concedierile din CFR Marfă, în condiţiile în care FMI cere accelerarea reformelor.

Mult-aşteptata vizită a delegaţiei FMI în România începe luni şi se va încheia pe 16 iunie, reprezentanţii finanţatorilor internaţionali urmând să poarte negocieri cu Guvernul, principalele ministere, patronatele, sindicatele şi celelalte organizaţii relevante pentru mersul economiei.

Misiunea este mult-aşteptată pentru că Guvernul s-a „agăţat“ de aceste negocieri pentru a justifica aplicarea unor măsuri şi amânarea altora.

Mai multe sacrificii, o singură facilitate

Potrivit ultimelor declaraţii oficiale, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale este prioritatea zero a Guvernului în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Într-adevăr, scăderea contribuţiilor sociale are o importanţă deosebită având în vedere sacrificiile pe care le face Executivul de la Bucureşti pentru a obţine acceptul FMI. Taxa pe construcţiile speciale, acciza suplimentară de 7 eurocenţi/litru la carburanţi şi extinderea bazei de plătitori de CAS (în acest „bazin“ au intrat şi proprietarii care realizează venituri din chirii) ar fi doar câteva exemple.

Reducerea CAS ar însemna o „gaură“ în buget de 2,6 miliarde de lei, în termeni strict contabili, dar dacă luăm în calcul efectele pozitive ale acestei facilităţi, impactul ar scădea la 1,5 miliarde de lei. Restul – pentru ca impactul negativ să fie zero – se acoperă din taxa pe construcţii speciale care aduce, iată, venituri neaşteptat de mari, teoretic suficiente pentru a atenua şocul (ne)încasărilor din CAS.

Cu aceste argumente, oficialii de la Guvern speră să-i convingă pe cei de la FMI că reducerea CAS este „fezabilă“ sau, cel puţin, că nu destabilizează echilibrul bugetar. Pentru cazul în care nici aceste calcule nu vor fi convingătoare, Guvernul are pregătite mai multe scenarii, care ar putea include noi tăieri de la capitolul cheltuieli sau chiar o nouă lărgire a bazei de impozitare, dar oficialii de la Ministerul Finanţelor refuză să ofere, deocamdată, detalii privind respectivele variante.

Sectorul feroviar îşi joacă ultima carte

Şi situaţia tot mai grea din sectorul de căi ferate îşi aşteaptă rezolvarea în aceste două săptămâni de negocieri. În primul rând, de la CFR Marfă ar urma să fie concediaţi 2.500 de oameni (aproape o treime din totalul salariaţilor), dar societatea a intrat pe un trend ascendent şi a încheiat noi contracte importante, astfel că cifra disponibilizărilor mai poate să scadă – desigur, cu acordul FMI.

De asemenea, creşterile salariale cerute de sindicaliştii feroviari sub presiunea grevei generale au fost amânate tot pentru momentul negocierilor.

În fine, pe masa Guvernului se află chiar acum un memorandum de măsuri în urma cărora ar putea fi desfiinţate 25% până la 40% din căile ferate, în locul unor tronsoane urmând să apară şosele pentru transportul în comun sau chiar piste de biciclete. Măsurile, prevăzute pentru eficienizarea transporturilor feroviare, au fost convenite anterior cu acelaşi Fond Monetar Internaţional.

Recuperare prea lentă după criză

Economia României va reveni în acest an la nivelul PIB din perioada pre-criză, însă recuperarea este prea lentă, apreciază Guillermo Tolosa (foto), reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria. El arată că performanţa economică depinde prea mult de factori precum vremea, care influenţează evoluţia agriculturii. „Agricultura rămâne un factor important de creştere economică, dar face economia vulnerabilă la şocuri şi se înregistrează anual oscilaţii pe fondul acestui factor“, a spus Tolosa.

Mai puteţi citi: