De unde va da România banii înapoi la FMI?

Începând din 2012, va trebui să returnăm finanţatorilor de la Washington 13,4 miliarde de euro. Dacă nu va avea fonduri, Guvernul va fi nevoit să crească taxele, iar leul se va deprecia.

A venit şi anul de graţie 2012, în care vom începe să rambursăm banii luaţi prin controversatul împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), în valoare totală de aproximativ 13,4 miliarde de euro. Dincolo de discuţiile privind (in)eficienţa cu care au fost folosiţi aceşti bani, adevărata problemă pe care o vom avea de rezolvat în următorii patru ani este de unde vom face rost de fonduri pentru a ne plăti ratele, dobânzile şi comisioanele aferente acestui împrumut.

Problema nu pare a fi, deocamdată, insurmontabilă, având în vedere că partea cea mai mare a rambursării (peste 9 miliarde de euro) îi revine Băncii Naţionale, care - după cum ştim cu toţii - are destui bani în rezervele sale. La nivelul Guvernului, însă, calculele vor fi ceva mai complicate: Executivul a fost nevoit să taie din salariile bugetarilor şi să mărească Taxa pe Valoarea Adăugată într-o perioadă în care banii FMI erau prezenţi în România - cum se va descurca în viitorul apropiat, când aceiaşi bani ar trebui daţi înapoi?

Întrebaţi de „Adevărul", analiştii economici arată că, în cazul în care Guvernul nu va avea la dispoziţie bani pentru a-şi plăti partea către FMI, ar putea fi nevoit să mărească în continuare taxele ori să aplice noi reduceri de cheltuieli, inclusiv cu salariile. Sau să se împrumute din bănci pentru a trece, punctual, fiecare „hop" în parte, dar acest împrumut ar însemna o nouă rostogolire a datoriilor care, până la urmă, tot pe spezele populaţiei vor fi rambursate. O altă sursă de bani ar putea proveni din deprecierea leului (adică, în oglindă, scumpirea euro, cu întregul cortegiu de consecinţe asupra popu­laţiei care are de plătit rate în valută) sau chiar din revenirea pe creştere a inflaţiei.

Nivelul de trai va scădea „inevitabil"

„Guvernul are, într-adevăr, o parte mică de rambursat, astfel că am putea spera să îngheţe, nu să scadă salariile şi pensiile. Dar cu veniturile îngheţate şi cu o rată a inflaţiei, să zicem, de 5% pe an, oamenii vor avea de înfruntat o scădere cu 40% a puterii de cumpărare. Este vorba de efectul numit «proratio temporis», care se va evidenţia în aceşti patru-cinci ani de rambursare", ne-a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu.

El a mai arătat că economia nu mai poate creşte, pentru că PIB-ul e influenţat în proporţie de 65% de consum, iar consumul se va plafona, pe fondul crizei de bani. „Oricât de mult ar creşte celelalte componente, agricultura, industria, exporturile - care împreună înseamnă doar 35% din PIB, acestea nu vor putea trage în sus restul de 65%. Iar când economia nu mai creşte sau are doar avansuri timide, nivelul de trai scade inevitabil", conchide analistul.

Atenţie la cursul valutar

Aşadar, în acest an, Guvernul  -prin Ministerul Finanţelor - şi Banca Naţională încep să plătească primele rate din banii de la Fondul Monetar Internaţional, urmând ca, din 2015, să începem să rambursăm sumele primite de la Comisia Europeană, iar în 2022 să achităm şi creditul de la Banca Mondială. Concret, România a primit de la FMI aproximativ 12 miliarde de euro. Acordul era semnat pentru 13 miliarde de euro, dar Bucureştiul a decis să nu mai tragă şi ultima tranşă, în valoare de un miliard de euro, aşa că datoria noastră este, către FMI (cu tot cu dobânzi şi comisioane), de 13,38 miliarde de euro.

În cadrul acordului încheiat la începutul anului 2009, Comisia Europeană ne-a acordat cinci miliarde de euro, bani care au fost utilizaţi în totalitate pentru acoperirea deficitului bugetar, iar prin credite ale Băncii Mondiale, am atras 600 de milioane de euro. Atenţie, însă, că aceste sume se calculează, de fapt, în Drepturi Speciale de Tragere (DST), o „monedă" care s-a cam scumpit în ultimii ani. Dacă în mai 2009 - când România a încheiat acordul cu finanţatorii - DST era cotat la 4,6 lei (1,1 euro), acum a ajuns la 5,1 lei (1,2 euro).

13,4 miliarde de euro este suma totală pe care trebuie să o rambursăm la FMI până în 2015.