De pe scenă în cimitir. Cum a schimbat pandemia piaţa muncii

Cu teatrele închise şi cu perspective slabe de muncă, un actor ceh şi-a pus cariera în aşteptare şi s-a pregătit pentru a deveni gropar, scrie Reuters într-un amplu reportaj care arată cum s-a schimbat piaţa muncii în pandemie.

Pandemia remodelează pieţele forţei de muncă din Europa, determinându-i pe lucrători să caute noi cariere pe măsură ce locurile de muncă vechi dispar sau rămân asediate cu incertitudinea cu privire la orice revenire la normal, scrie Reuters.

Nu toate schimbările sunt la fel de dramatice ca cele ale actorului în vârstă de 36 de ani, Tomas Novotny, dar a sa este o ilustrare timpurie a unei schimbări care va impune oamenilor să-şi asume noi abilităţi pentru a putea rămâne pe piaţa muncii.

"Mă bucur pentru această oportunitate", a declarat Novotny pentru Reuters la un loc de antrenament din Praga, demonstrând o tehnică care foloseşte tije din lemn şi fier pentru a rula o piatră funerară de 600 kg de pe un mormânt.

"Incertitudinea şi neştiinţa când putem reveni la normal este cel mai rău lucru ... Acest lucru îmi dă ceva de lucru şi dacă lucrurile merg bine aş putea fi responsabil de un cimitir".

Utilizarea extinsă a schemelor de şomaj parţial în Europa a făcut ca rata şomajului să crească mai puţin decât în SUA. Însă pe măsură ce aceste scheme se termină, există teama că mai multe locuri de muncă în sectoarele afectate de pandemie nu vor mai putea fi menţinute.

Potrivit firmei de consultanţă McKinsey, un număr de aproximativ 100 de milioane de locuitori din economiile avansate vor fi nevoiţi să îşi schimbe locul de muncă în următorul deceniu, cu 25% mai mulţi decât se preconiza înainte de COVID-19.

Însă provocările ridicate de o mai mare automatizare şi activităţi online, ca urmare a pandemiei, înseamnă şi că muncitorii vor fi nevoiţi să dobândească noi competenţe într-un ritm fără precedent, ceea ce înseamnă un mare avantaj pentru cei care îşi vor păstra locul de muncă şi vor avea acces la pregătirea în interiorul companiei.

Asociaţia angajatorilor din Cehia se aşteaptă la o creştere de 10 ori a numărului de persoane care vor urma cursuri de recalificare în acest an. "Nevoia de recalificare va creşte pentru că pandemia accelerează nevoia companiilor de a se adapta", susţine preşedintele Asociaţiei, Jan Wiesner.

Multe femei şi tineri lucrează în cimitirul Sharp End

Cu toate acestea, muncitori mai puţin educaţi şi cei din sectoarele cele mai afectate de pandemie, precum industria serviciilor, deseori nu au acces la programe de pregătire, spune Barbara Gerstenberger de la Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă (Eurofound). Din cauza acestui lucru, tinerii şi femeile vor suferi disproporţionat în această criză şi, din cauză că nu vor beneficia de îmbunătăţirile de competenţe necesare, le va fi şi mai dificil să reintre în câmpul muncii. "Dacă situaţia nu va fi inversată va conduce la consecinţe pe termen lung", a precizat Barbara Gerstenberger.

Mizele economice sunt mari. În timp ce inegalităţile în rândul populaţiilor ar putea să se agraveze, ţările care vor fi mai bine plasate decât altele pentru a gestiona tranziţia ar putea dobândi un avantaj competitiv în raport cu alte ţări din blocul comunitar.

De exemplu, Enzo Weber, un expert pe piaţa muncii de la centrul de reflexie IAB din Germania, crede că cea mai mare economie a Europei va ieşi relativ bine din criză, dat fiind sistemul său de educaţie permanentă şi programele de pregătire vocaţională şi în interiorul companiilor.

Deficit de abilităţi digitale

Problema Europei este că, şi înainte de pandemia de COVID-19, vechiul continent era în urmă în ceea ce priveşte economia digitală. Un raport al Curţii Europene de Audit publicat luna trecută arată că o treime dintre adulţii din UE nu aveau competenţe de bază în domeniul digital iar cheltuielile UE din ultimii 5-10 ani nu au reuşit să remedieze această problemă.

Uniunea Europeană speră să rezolve acest deficit, precum şi să răspundă la îngrijorările că ţările bogate din blocul comunitar se vor adapta mai bine la realităţile economice post-Covid, graţie fondului de relansare în valoare de 750 miliarde de euro convenit de statele membre în vara anului trecut. 

Destinat să genereze două puncte procentuale suplimentare din PIB în zona euro până în 2026, fondul stabileşte, de asemenea, un obiectiv ambiţios de participare a 120 de milioane de adulţi pe an la învăţare.

Ca parte a acţiunii de recalificare, Comisia Europeană a primit 10-11 miliarde de euro de la parteneri din industria auto, microelectronică şi de apărare.

Încurajarea statelor membre să recalifice lucrătorii cel mai afectaţi de pandemie, în special femeile, tinerii şi grupurile vulnerabile, a fost o prioritate pentru Comisie, a spus un purtător de cuvânt.

În timp ce actorul ceh Novotny visează să se întoarcă pe scenă într-o zi, muncitoarea germană, Caroline Luebke, în vârstă de 30 de ani, aşteaptă cu nerăbdare să se recalifice în calitate de asistentă de management de birou certificată.

"Criza coronavirusului a schimbat totul", a declarat Luebke pentru Reuters. "Pentru mine, ospitalitatea nu mai poate oferi aceeaşi siguranţă la locul de muncă. Cine ştie când va apărea următoarea pandemie?"