De ce vrea inventatorul aspirinei şi al heroinei să vândă seminţe la ţărani  - INFOGRAFIE

Grupul german Bayer, inventatorul original al aspirinei şi al heroinei, a făcut o ofertă de 62 de miliarde de dolari pentru compania americană Monsanto, recunoscută la nivel mondial pentru seminţele modificate genetic de porumb şi soia. Aceasta ar fi una dintre cele mai mari preluări realizate de către o companie germană şi ultima din valul de consolidări care a cuprins producătorii de pesticide şi seminţe din domeniul agricol.

Astfel, China National Chemical Corp a anunţat recent că va cumpăra concernul elveţian Sygenta pentru 43 de miliarde de dolari, care produce în special pesticide şi produse agricole, în vreme ce conglomeratele chimice Du Pont şi Dow Chemical au anunţat că vor fuziona, urmând să realizeze un gigant de 120 de miliarde de dolari.

De când a intrat pe segmentul seminţelor agricole, în anul 2002, Bayer a ajuns al treilea furnizor mondial de astfel de produse. Totuşi, o multitudine de fuziuni şi achiziţii din domeniu îi ameninţă poziţia.

Cumpărând Monsanto, Bayer va avea acces la un portofoliu de peste 2.000 de soiuri de grâu, porumb sau soia, care se vor adăuga propriilor sale varietăţi de legume, orez, bumbac sau oleaginoase, ceea ce va face din Bayer liderul pieţei.

Astfel, preluarea Monsanto ar aduce mai aproape visul nemţilor de a deveni un lider global în industriile farmaceutică şi chimică, scrie Bloomberg.

Pe de altă parte, Bayer evaluează Monsanto la 53 de miliarde de dolari, iar cu tot cu datorii tranzacţia ajunge la 62 de miliarde. Grupul german oferă 122 de dolari pe acţiune, cu 37% peste nivelul acţiunilor Monsanto din data de 9 mai, atunci când au apărut primele zvonuri despre preluare.

Monsanto, „Răul Absolut“. Proteste au loc la nivel global împotriva companiei

Nemţii spun că fuziunea va duce la economii de 1,5 miliarde de dolari anual. În cazul unei achiziţii, Bayer va renunţa la brandul Monsanto, care este văzut drept „Răul Absolut“ pe multe dintre meridianele planetei, din cauza organismelor modificate genetic. Inclusiv în România au existat proteste din partea ecologiştilor, aceştia cerând interzicerea organismelor modificate genetic.

Pe de altă parte, acţiunile Bayer au scăzut cu 14% pe bursă de la aflarea interesului nemţilor pentru producătorul american de seminţe, semn că investitorii sunt preocupaţi că Bayer „se întinde mai mult decât plapuma“ din punct de vedere financiar cu această ofertă.

Bayer a intrat în domeniul seminţelor agricole prin achiziţia unităţii de profil a Aventis SA în anul 2002 pentru 6,6 miliarde de dolari. De atunci, însă, grupul german a făcut mai multe achiziţii: în 2006 a dat 18 miliarde de dolari pe Schering AG, care face produse contraceptive, iar în anul 2014 a preluat compania norvegiană Algeta ASA pentru 2,5 miliarde de dolari, aceasta din urmă realizând medicamente pentru cancer de prostată.

În fine, tot în 2014 a dat 14 miliarde de dolari pe unitatea de produse destinate consumatorilor de la Merck & Co, aceasta vânzând medicamente precum Claritin, destinate a trata alergiile.

Istoria Bayer, de la heroină şi aspirină la gaze toxice

Bayer nu este străină de schimbare: compania de 153 de ani a fost fondată în 1863 de doi prieteni şi producea atunci produse chimice. În 1898, compania a obţinut marca pentru „heroină“, iar la un an după a primit drepturile intelectuale pentru folosirea acidului acetilsalicilic drept „aspirină“.

În timpul Primului Război Mondial a produs arme chimice, iar în 1925 a fost unificată cu alte grupuri chimice germane, respectiv BASF şi Hoechst, formând super-gigantul Interessengemeinschaft Farben sau IG Farben. Aceasta a fost cel mai mare donator pentru campania lui Hitler, iar ulterior a lucrat împreună cu naziştii pentru realizarea Zyklon B, gazul folosit de aceştia în camerele de gazare de la Auschwitz.

IG Farben a fost demantelat după al Doilea Război Mondial, iar Bayer a devenit din nou independentă.

De partea cealaltă, Monsanto a fost fondată în 1901 de către John Francis Queeny, iar iniţial producea aditivi precum zaharină şi zahăr vanilat. Ulterior, a ajuns la acid sulfuric şi alte produce chimice, inclusiv polistiren şi fibre sintetice. Compania mai producea şi insecticide precum DDT sau Agentul Orange şi a fost printre primele din lume care au putut transplanta gene în plante, în anul 1983. De atunci, Monsanto a realizat tot felul de cereale modificate genetic, îmbunătăţite pentru a rezista mai bine la dăunători şi pentru a realiza recolte mai mari.

În 2015, Monsanto avea venituri de 15 miliarde de dolari şi a consemnat un profit net de 2,3 miliarde de dolari. Grupul are 25.000 de angajaţi. Bayer a raportat pentru anul trecut venituri de 46,3 miliarde de euro, iar profitul s-a ridicat la 4,1 miliarde de euro. Grupul are 116.000 de salariaţi.